Liberal Promoter

Posts Tagged ‘Ion Iliescu’

LEGE nr. 15 din 7 august 1990 (*actualizata*)
privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome
si societati comerciale
(actualizata pana la data de 28 iunie 2007*)
EMITENT: PARLAMENTUL
————–
*) Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 98 din
8 august 1990. Aceasta este forma actualizata de S.C. “Centrul
Teritorial de Calcul Electronic” S.A. Piatra Neamt pana la data de 28
iunie 2007, cu modificarile si completarile aduse de: LEGEA nr. 58 din
14 august 1991 abrogata de ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23
decembrie 1997; LEGEA nr. 80 din 23 decembrie 1991; ORDONANTA nr. 15
din 9 august 1993; ORDONANTA nr. 70 din 29 august 1994**); LEGEA nr.
55 din 15 iunie 1995 abrogata de ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23
decembrie 1997; LEGEA nr. 21 din 10 aprilie 1996***); ORDONANTA DE
URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997; LEGEA nr. 219 din 25 noiembrie
1998; ORDONANTA DE URGENTA nr. 49 din 22 aprilie 1999; LEGEA nr. 136
din 21 iulie 2000; LEGEA nr. 276 din 4 iulie 2006; ORDONANTA DE
URGENTA nr. 58 din 20 iunie 2007.
**) ORDONANTA nr. 70 din 29 august 1994, publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 246 din 31 august 1994 a fost republicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 40 din 12 martie 1997.
ORDONANTA nr. 70 din 29 august 1994 republicata a fost abrogata de
lit. a) a alin. (1) al art. 36 din LEGEA nr. 414 din 26 iunie 2002,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 456 din 27 iunie 2002. LEGEA nr.
414 din 26 iunie 2002 a fost abrogata de alin. (1) al art. 298 din
LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 927 din 23 decembrie 2003.
***) LEGEA nr. 21 din 10 aprilie 1996 a fost republicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 742 din 16 august 2005.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
Conform art. 25 din LEGEA nr. 55 din 15 iunie 1995 pentru
accelerarea procesului de privatizare, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 122 din 19 iunie 1995, pentru domeniul reglementat de prezenta
lege, prevederile Legii nr. 15/1990, ale Legii nr. 58/1991, ale
Ordonantei Guvernului nr. 10/1992, aprobata si modificata prin Legea
nr. 114/1992, si ale art. 5 lit. e) din Legea nr. 66/1993 se aplica
numai in masura in care nu sunt incompatibile cu dispozitiile sale.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Unitatile economice de stat, indiferent de organul in subordinea
caruia isi desfasoara activitatea, se organizeaza si functioneaza, in
conformitate cu dispozitiile prezentei legi, sub forma de regii
autonome sau societati comerciale.
De asemenea, unitati economice, bunuri sau activitati pot fi, dupa
caz, concesionate sau inchiriate cu respectarea prevederilor prezentei
legi.
Regiile autonome si societatile comerciale pot, in conditiile
prezentei legi, sa se asocieze pentru realizarea in comun de
activitati productive si de comercializare.
CAP. 2
Regiile autonome
ART. 2
Regiile autonome se organizeaza si functioneaza in ramurile
strategice ale economiei nationale – industria de armament,
energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si
transporturi feroviare -, precum si unele domenii apartinind altor
ramuri stabilite de guvern.
ART. 3
Regiile autonome sint persoane juridice si functioneaza pe baza de
gestiune economica si autonomie financiara.
Regii autonome se pot infiinta prin hotarire a guvernului, pentru
cele de interes national, sau prin hotarire a organelor judetene si
municipale ale administratiei de stat, pentru cele de interes local,
din ramurile si domeniile stabilite potrivit art. 2.
ART. 4
Prin actul de infiintare a regiei autonome se vor stabili obiectul
sau de activitate, patrimoniul, denumirea si sediul principal.
Regiile autonome pot infiinta in cadrul structurii lor: uzine,
fabrici, ateliere, servicii, sucursale si alte asemenea subunitati
necesare realizarii obiectului de activitate. Modalitatea de
constituire a acestora si relatiile lor din cadrul regiei autonome si
cu tertii sint stabilite prin regulamentul de organizare si
functionare al regiei autonome, elaborat de consiliul de administratie
si aprobat de organul care a infiintat regia respectiva.
ART. 5
Regia autonoma este proprietara bunurilor din patrimoniul sau.
In exercitarea dreptului de proprietate, regia autonoma poseda,
foloseste si dispune, in mod autonom, de bunurile pe care le are in
patrimoniu, sau le culege fructele, dupa caz, in vederea realizarii
scopului pentru care a fost constituita.
Instrainarea bunurilor imobile apartinind regiei autonome sau
incheierea de tranzactii in litigii cu o valoare de peste zece
milioane de lei se face cu aprobarea ministerului de resort*).
————
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
Conform art. 16 din ORDONANTA nr. 15 din 9 august 1993, publicata
in MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 23 august 1993, plafoanele
valorice prevazute in art. 5 alin. 3 din Legea nr. 15/1990 vor fi
actualizate de Guvern, in vederea mentinerii valorii lor reale.
————-
Art. 6 a fost abrogat de art. 20 din ORDONANTA nr. 15 din 9 august
1993, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 23 august 1993.
ART. 7
Regia autonoma intocmeste anual buget de venituri si cheltuieli,
bilant contabil si cont de profit si pierderi, dupa modele stabilite
de Ministerul Finantelor.
Bilantul contabil anual si contul de profit si pierderi se aproba
de Ministerul Finantelor, sau, dupa caz, de directiile financiare
teritoriale de la sediul regiei in cauza.
Bilantul contabil si contul de profit si pierderi al regiilor
autonome organizate la nivel national se publica in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea a III-a, iar pentru regiile de interes local
publicarea se face in presa locala.
————-
Art. 8 a fost abrogat de art. 20 din ORDONANTA nr. 15 din 9 august
1993, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 23 august 1993.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
Alin. 1 al art. 8 a fost abrogat si de art. 41 din ORDONANTA nr.
70 din 29 august 1994, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 246 din 31
august 1994, fara a se tine cont de faptul ca art. 8 a fost abrogat
integral de ORDONANTA nr. 15 din 9 august 1993, publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 202 din 23 august 1993.
ORDONANTA nr. 70 din 29 august 1994, publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 246 din 31 august 1994 a fost republicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 40 din 12 martie 1997.
ORDONANTA nr. 70 din 29 august 1994 republicata a fost abrogata de
lit. a) a alin. (1) al art. 36 din LEGEA nr. 414 din 26 iunie 2002,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 456 din 27 iunie 2002. LEGEA nr.
414 din 26 iunie 2002 a fost abrogata de alin. (1) al art. 298 din
LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 927 din 23 decembrie 2003.
ART. 9
————-
Alin. 1 al art. 9 a fost abrogat de art. 20 din ORDONANTA nr. 15
din 9 august 1993, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 23
august 1993.
Pentru acoperirea eventualelor deficite, regiile autonome pot
beneficia de subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale
ori pot contracta credite bancare.
Subventiile se acorda si se administreaza de guvern sau de
organele locale ale administratiei de stat, dupa caz, in limitele
fondurilor prevazute in bugetele acestora si pot fi utilizate numai
potrivit scopurilor pentru care au fost acordate.
————-
Art. 10 a fost abrogat de art. 20 din ORDONANTA nr. 15 din 9
august 1993, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 23 august
1993.
ART. 11
Operatiunile de incasari si plati ale regiei autonome se
efectueaza prin conturi deschise la banci.
In limitele celor stabilite de Banca Nationala a Romaniei, pentru
necesitati curente, regia autonoma poate efectua operatiuni de
incasari si plati in lei si in valuta prin casieria proprie.
Operatiunile de incasari si plati cu strainatatea se vor efectua
prin unitatile Bancii Romane de Comert Exterior sau alte banci.
ART. 12
Conducerea regiei autonome revine consiliului de administratie,
compus din 5-9 persoane, din care una este directorul sau directorul
general al regiei.
Consiliul de administratie se numeste prin ordin al ministrului de
resort sau, dupa caz, prin hotarare a autoritatii administratiei
publice locale.
Din consiliul de administratie fac parte in mod obligatoriu un
reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, un reprezentant al
ministerului de resort si, dupa caz, cate un reprezentant al
celorlalte ministere cu atributii in domeniu, precum si al consiliului
judetean sau local, dupa caz.
Ceilalti membri ai consiliului de administratie vor fi numiti in
mod obligatoriu dintre ingineri, economisti, juristi sau alte persoane
specializate in domeniul de activitate al regiei autonome.
————
Art. 12 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 276 din 4
iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 586 din 6 iulie 2006.
ART. 13
(1) Durata mandatului membrilor consiliului de administratie este
stabilita prin actul de infiintare si nu poate depasi 4 ani. Mandatul
membrilor consiliului de administratie poate fi reinnoit, daca prin
actul de infiintare nu se dispune altfel.
(2) Membrii consiliului de administratie pot fi revocati oricand
de catre cel care i-a numit, potrivit art. 12. In cazul in care
revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit
la plata unor daune interese.
(3) Membrii consiliului de administratie:
a) nu pot face parte din mai mult de doua consilii de
administratie sau participa la societati comerciale cu care respectiva
regie autonoma are relatii de afaceri ori interese contrare;
b) isi pastreaza calitatea de angajati la institutia sau unitatea
de la care provin;
c) sunt platiti cu o indemnizatie stabilita prin ordin al
ministrului de resort sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului
judetean sau local.
(4) Consiliul de administratie poate propune celui care l-a numit
inlocuirea unui membru necorespunzator.
———–
Art. 13 a fost modificat de articolul unic din ORDONANTA DE
URGENTA nr. 58 din 20 iunie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
439 din 28 iunie 2007.
ART. 14
In prima luna a fiecarui an, consiliul de administratie prezinta
ministerului de resort, sau, dupa caz, administratiei teritoriale
locale, un raport asupra activitatii desfasurate de regie in anul
precedent si asupra programului de activitate pentru anul in curs.
————
Art. 14 a fost repus in vigoare prin respingerea ORDONANTEI DE
URGENTA nr. 49 din 22 aprilie 1999 de catre LEGEA nr. 136 din 21 iulie
2000, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 25 iulie 2000.
————-
Art. 15 a fost abrogat de art. 20 din ORDONANTA nr. 15 din 9
august 1993, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 23 august
1993.
CAP. 3
Societati comerciale
ART. 16
Unitatile economice de stat, cu exceptia celor care se constituie
ca regii autonome, vor fi organizate sub forma de societati pe actiuni
sau societati cu raspundere limitata, in conditiile prevazute de lege.
ART. 17
Unitatile economice de interes republican se organizeaza ca
societati comerciale prin hotarire a guvernului, iar cele de interes
local, prin decizia organului administratiei locale de stat.
ART. 18
Prin actul de infiintare se aproba statutul societatii comerciale
si se vor stabili:
a) forma juridica, obiectul de activitate, denumirea si sediul
principal al societatii;
b) capitalul social subscris, structura si modalitatea de
constituire a acestuia;
c) modalitatea de prelucrare a activului si pasivului unitatii
economice de stat care se constituie in societate comerciala.
In baza actului de infiintare, societatea comerciala se inscrie in
registrul camerelor de comert si industrie. Actul de infiintare se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
ART. 19
Inventarierea patrimoniului unitatilor economice de stat supuse
transformarii in societati comerciale, precum si evaluarea si
stabilirea capitalului societatilor comerciale infiintate pe aceasta
cale se fac in conditiile stabilite prin hotarire a guvernului.
ART. 20
Initial, capitalul social al societatilor comerciale constituie
potrivit art. 17 este detinut integral de statul roman sub forma de
actiuni sau parti sociale, in raport cu forma juridica a societatii si
va fi varsat in intregime la data constituirii societatii.
Bunurile din patrimoniul societatii comerciale sint proprietatea
acesteia, cu exceptia celor dobindite cu alt titlu.
ART. 21
Societatile comerciale infiintate conform prezentei legi au un
actionar, respectiv detinator de parti sociale, unic pina la
transferul total sau partial al actiunilor sau partilor sociale catre
terte parti din sectorul public sau privat, din tara sau din
strainatate, in conformitate cu legislatia speciala.
ART. 22
In vederea pregatirii, organizarii si coordonarii activitatii de
transfer a actiunilor sau partilor sociale se constituie Agentia
nationala pentru privatizare, in subordinea guvernului.
Atributiile agentiei sint cele stabilite prin lege speciala,
precum si prin prezenta lege, iar structura organizatorica a acesteia
se va stabili prin hotarire a guvernului.
ART. 23
Societatile comerciale, constituite potrivit prezentei legi, vor
transmite Agentiei nationale pentru privatizare un titlu de valoare
egal cu 30% din cuantumul capitalului social stabilit, in termen de 30
de zile de la constituirea lor.
————
Alin. 2 al art. 23 a fost abrogat de art. 79 din LEGEA nr. 58 din
14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 16 august
1991. LEGEA nr. 58 din 14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 169 din 16 august 1991 a fost abrogata de alin. (1) al art. 44 din
ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997.
————
Alin. 3 al art. 23 a fost abrogat de art. 79 din LEGEA nr. 58 din
14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 16 august
1991. LEGEA nr. 58 din 14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 169 din 16 august 1991 a fost abrogata de alin. (1) al art. 44 din
ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997.
————
Alin. 4 al art. 23 a fost abrogat de art. 79 din LEGEA nr. 58 din
14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 16 august
1991. LEGEA nr. 58 din 14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 169 din 16 august 1991 a fost abrogata de alin. (1) al art. 44 din
ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997.
————
Alin. 5 al art. 23 a fost abrogat de art. 79 din LEGEA nr. 58 din
14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 16 august
1991. LEGEA nr. 58 din 14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 169 din 16 august 1991 a fost abrogata de alin. (1) al art. 44 din
ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997.
————
Alin. 6 al art. 23 a fost abrogat de art. 79 din LEGEA nr. 58 din
14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 16 august
1991. LEGEA nr. 58 din 14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 169 din 16 august 1991 a fost abrogata de alin. (1) al art. 44 din
ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997.
————
Alin. 7 al art. 23 a fost abrogat de art. 79 din LEGEA nr. 58 din
14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 16 august
1991. LEGEA nr. 58 din 14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 169 din 16 august 1991 a fost abrogata de alin. (1) al art. 44 din
ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997.
————
Alin. 8 al art. 23 a fost abrogat de art. 79 din LEGEA nr. 58 din
14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 16 august
1991. LEGEA nr. 58 din 14 august 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 169 din 16 august 1991 a fost abrogata de alin. (1) al art. 44 din
ORDONANTA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997.
ART. 24
Societatile comerciale cu capital de stat intocmesc anual buget de
venituri si cheltuieli, bilant contabil si cont de profit si pierderi,
in conditiile prevazute de lege.
Bilantul contabil si contul de profit si pierderi se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
CAP. 4
Concesionarea, inchirierea si locatia gestiunii
———–
Art. 25 a fost abrogat de lit. a) a alin. (2) al art. 42 din LEGEA
nr. 219 din 25 noiembrie 1998 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 459
din 30 noiembrie 1998.
———–
Art. 26 a fost abrogat de lit. a) a alin. (2) al art. 42 din LEGEA
nr. 219 din 25 noiembrie 1998 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 459
din 30 noiembrie 1998.
———–
Art. 27 a fost abrogat de lit. a) a alin. (2) al art. 42 din LEGEA
nr. 219 din 25 noiembrie 1998 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 459
din 30 noiembrie 1998.
———–
Art. 28 a fost abrogat de lit. a) a alin. (2) al art. 42 din LEGEA
nr. 219 din 25 noiembrie 1998 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 459
din 30 noiembrie 1998.
———–
Art. 29 a fost abrogat de lit. a) a alin. (2) al art. 42 din LEGEA
nr. 219 din 25 noiembrie 1998 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 459
din 30 noiembrie 1998.
ART. 30
Bunuri din proprietatea statului pot face obiectul unui contract
de inchiriere, pe baza aprobarii guvernului sau a organului
administratiei locale de stat, dupa caz.
ART. 31
Contractul de inchiriere se incheie pe baza de licitatie si va
include clauze de natura sa asigure exploatarea bunului inchiriat
potrivit specificului acestuia.
Contractul de inchiriere se poate incheia cu orice persoana fizica
sau juridica, romana sau straina, de catre organul de stat in evidenta
si administrarea caruia se afla bunurile in cauza.
ART. 32
Regiile autonome sau societatile comerciale pot incheia cu
persoane fizice ori juridice, romane sau straine, contracte de locatie
a gestiunii, avind ca obiect gestiunea sectiilor, uzinelor, fabricilor
si a altor subunitati economice din structura lor.
Regulile generale privind incheierea acestor contracte se aproba
prin hotarire a guvernului.
CAP. 5
Asocierea si libera concurenta
ART. 33
Regiile autonome si societatile comerciale se pot asocia in
vederea realizarii de activitati comune care prezinta interes pentru
asociati. Prin aceasta asociere nu se naste o noua persoana juridica,
iar raporturile dintre asociati se vor stabili prin contractul de
asociere.
ART. 34
Contractul de asociere va cuprinde urmatoarele:
a) partile contractante;
b) activitatile economice ce se vor realiza in comun;
c) contributia fiecarei parti la realizarea activitatilor
economice comune convenite;
d) conditiile de administrare si conducere a asociatiei;
e) modalitatea de impartire a rezultatelor activitatilor economice
comune desfasurate;
f) cauzele de incetare a asocierii si modalitatea de impartire a
rezultatelor lichidarii;
g) orice alte clauze necesare activitatii asociatiei.
ART. 35
Regiile autonome si societatile comerciale cu capital partial sau
total de stat se pot asocia intre ele sau cu terte persoane juridice
sau fizice, romane sau straine, in scopul crearii de noi societati
comerciale.
————
Art. 36 a fost abrogat de alin. (2) al art. 73 din LEGEA nr. 21
din 10 aprilie 1996 publicata in Monitorul Oficial nr. 88 din 30
aprilie 1996.
LEGEA nr. 21 din 10 aprilie 1996 a fost republicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 742 din 16 august 2005.
————
Art. 37 a fost abrogat de alin. (2) al art. 73 din LEGEA nr. 21
din 10 aprilie 1996 publicata in Monitorul Oficial nr. 88 din 30
aprilie 1996.
LEGEA nr. 21 din 10 aprilie 1996 a fost republicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 742 din 16 august 2005.
————
Art. 38 a fost abrogat de alin. (2) al art. 73 din LEGEA nr. 21
din 10 aprilie 1996 publicata in Monitorul Oficial nr. 88 din 30
aprilie 1996.
LEGEA nr. 21 din 10 aprilie 1996 a fost republicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 742 din 16 august 2005.
ART. 39
In aplicarea dispozitiilor prezentei legi, la constituirea
societatilor comerciale, guvernul va proceda la restructurarea
unitatilor economice de stat – intreprinderi, grupuri, combinate,
trusturi si a altor asemenea – pe criteriul autonomiei functionale si
financiare, urmarindu-se reducerea dimensiunii marilor intreprinderi
si multiplicarea agentilor economici care produc acelasi tip de
bunuri, efectueaza acelasi tip de lucrari sau presteaza acelasi tip de
servicii.
Pentru unitatile economice de stat de interes local, prevederile
alin. 1 se aplica de prefecturi si Primaria municipiului Bucuresti.
ART. 40
Statul isi poate rezerva activitati economice pe care sa le
desfasoare in mod exclusiv cu titlu de monopoluri de stat. Asemenea
monopoluri, precum si modul lor de administrare, se stabilesc prin
legi speciale.
CAP. 6
Dispozitii comune
ART. 41
Structura organizatorica si functionala a regiilor autonome si a
societatilor comerciale se stabilesc de organele de conducere ale
acestora.
Personalul regiilor autonome si al societatilor comerciale este
angajat de directorul general, respectiv director. Nivelul de
salarizare al personalului angajat se stabileste de organul de
conducere al regiei sau societatii comerciale, in functie de studii si
munca efectiv prestata, cu respectarea limitei minime de salarizare
prevazute de lege.
ART. 42
Regiile autonome si societatile comerciale, precum si
concesionarii si persoanele care exploateaza bunuri inchiriate in
conditiile prezentei legi, sint obligate sa-si desfasoare activitatea
cu respectarea dispozitiilor legale privind protectia mediului
inconjurator si sa realizeze din surse proprii mijloacele adecvate in
acest scop.
ART. 43
Activitatea regiilor autonome si a societatilor comerciale poate
fi influentata de stat prin pirghii economice cum sint credite cu
dobinzi preferentiale, comenzi de stat, subventii, impozite si taxe.
Societatile comerciale create pe baza prezentei legi pot fi
subventionate pe baza hotaririi guvernului pe o perioada de maximum 4
ani, cu reduceri anuale ale cuantumului subventiei cu rate de 20% din
suma initiala.
Nu se acorda subventii in caz de bancruta.
ART. 44
Regiile autonome si societatile comerciale create in temeiul
prezentei legi pot efectua direct operatiuni de comert exterior. In
acest scop ele urmeaza sa isi constituie compartimente specializate de
export, import, marketing si conjunctura, cu consultarea prealabila si
obligatorie a Ministerului Comertului si Turismului.
———–
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
Conform art. 4 din LEGEA nr. 80 din 23 decembrie 1991, publicata
in MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 23 decembrie 1991, dispozitiile
art. 45 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor
economice de stat ca regii autonome si societati comerciale sunt si
raman abrogate de la data unificarii cursurilor de schimb si
introducerea convertibilitatii interne a leului.
ART. 46
Sumele in valuta cumparate de la bancile autorizate, contra lei,
la cursul de schimb al zilei, pentru plati externe se pastreaza in
conturi speciale deschise pe numele agentilor economici la bancile
comerciale.
———–
Alin. 1 al art. 46 a fost modificat de art. 3 din LEGEA nr. 80 din
23 decembrie 1991, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 23
decembrie 1991.
Ministerul Comertului si Turismului poate refuza autorizatia de
import necesara utilizarii acestor sume numai atunci cind bunurile al
caror import este urmarit se pot procura din tara in conditii
competitive si numai daca o asemenea masura este necesara in scopul
echilibrarii balantei de plati externe. Corespunzator, ministerul
poate refuza si autorizatia de export pentru bunurile strict necesare
realizarii productiei interne.
ART. 47
Relatiile comerciale dintre regiile autonome, cele dintre
societatile comerciale cu capital de stat, precum si relatiile dintre
ele ori intre ele si stat se vor desfasura pe baze contractuale.
Contractele incheiate intre agentii economici mentionati la alin.
1 vor fi guvernate de principiul libertatii contractuale si de
reglementarile cuprinse in Codul civil si Codul comercial roman, cu
exceptiile decurgind din prezenta lege.
ART. 48
Regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat vor
putea practica intre ele si in raporturile cu tertii, preturile
decurgind din actiunea conjugata a cererii si ofertei, cu exceptia
situatiei cind pe piata romaneasca nu exista cel putin trei agenti
economici care sa comercializeze acelasi tip de bun, lucrare sau
serviciu, precum si cu exceptia cazurilor in care preturile sint
subventionate de stat potrivit hotaririi guvernului. In aceste din
urma cazuri preturile se vor stabili de catre guvern prin negociere cu
agentii economici.
ART. 49
Banca Romana de Comert Exterior poate organiza licitatii valutare
la cererea agentilor economici care detin, in conditiile legii, sume
in valuta pe care vor sa le transfere altor agenti economici, contra
lei.
ART. 50
Regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat pot
sa incheie contracte de vinzare, executare de lucrari sau prestari de
servicii cu intreprinzatori straini, cu plata in lei, daca sumele in
moneda romaneasca detinute de acestia sint rezultate din exploatarea
unor investitii efectuate de ei in Romania.
ART. 51
Litigiile de orice fel in care sint implicate regii autonome sau
societati comerciale cu capital de stat sint de competenta instantelor
judecatoresti de drept comun.
Pentru solutionarea litigiilor dintre ele regiile autonome si
societatile comerciale pot apela si la arbitraj.
CAP. 7
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 52
Pina la liberalizarea totala a schimburilor si eliminarea
sistemului de repartitii prin balante materiale, regiile autonome si
societatile comerciale cu capital de stat integral sint obligate sa
execute sarcinile de livrare stabilite prin balantele intocmite de
Ministerul Resurselor si Industriei.
In masura in care beneficiarul de repartitie constata ca detine un
excedent de material din categoria celor dirijate, el poate proceda la
vinzarea acelui excedent la preturi ce pot depasi preturile de
cumparare. Asemenea operatiuni vor fi notificate imediat Ministerului
Resurselor si Industriei. In mod similar va putea proceda si
furnizorul nominalizat prin repartitie daca beneficiarul sau ii
notifica, inainte de incheierea contractului, ca nu este interesat asi
prelua cota repartizata.
Refuzul de incheiere a contractului, cu incalcarea prevederilor
prezentului articol, atrage raspunderea civila a regiei autonome sau a
societatii comerciale vinovate.
ART. 53
Bunurile care ramin in proprietatea statului, cum ar fi cladiri
guvernamentale, bunuri necesare desfasurarii activitatilor
administratiei de stat, rezerve ale statului si altele asemenea, se
inregistreaza la Departamentul Rezervelor Statului si se administreaza
direct de institutiile carora le sint date in folosinta.
Actele de decizie cu privire la aceste bunuri se aproba de
Ministerul Finantelor si Ministerul Resurselor si Industriei, cu
exceptia situatiilor in care prin lege se dispune altfel.
ART. 54
Prevederile prezentei legi se aplica si companiilor,
corporatiilor, trusturilor, grupurilor de intreprinderi si altora
asemenea, infiintate prin reorganizarea unor centrale sau altor
unitati economice de stat prin hotariri ale guvernului, pina la data
publicarii legii.
ART. 55
Actualele centrale si celelalte unitati cu statut similar isi
inceteaza activitatea pe masura infiintarii regiilor autonome si
societatilor comerciale potrivit prezentei legi.
Patrimoniile acestora vor fi transmise entitatilor nou create in
conformitate cu hotaririle guvernului care se vor adopta pentru
fiecare caz.
ART. 56
Personalul centralelor desfiintate, precum si personalul
unitatilor economice de stat transformate in regii autonome si
societati comerciale, va fi preluat de acestea din urma. Acest
personal, in cazul in care este incadrat cu un salariu mai mic, are
dreptul la diferenta pina la salariul tarifar avut si la sporuri de
vechime, dupa caz, timp de 3 luni. Diferenta se suporta de la bugetul
statului.
ART. 57
Infiintarea regiilor autonome si a societatilor comerciale
potrivit prezentei legi se va face in termen de 6 luni de la intrarea
in vigoare a acesteia, cu exceptia unitatilor agricole de stat, pentru
care termenul este de 9 luni.
Toate contractele, autorizatiile sau alte inscrisuri prin care
intreprinderi, institutii, unitati economice de stat sau parte din
acestea au fost trecute in proprietate privata, concesionate sau
inchiriate dupa 22 decembrie 1989, se vor reexamina in conformitate cu
prevederile prezentei legi de catre Agentia nationala pentru
privatizare.
ART. 58
Prezenta lege intra in vigoare in 30 de zile de la publicarea sa
in Monitorul Oficial al Romaniei.
La implinirea termenului prevazut la art. 57 se abroga Legea nr.
5/1978 cu privire la organizarea si conducerea unitatilor socialiste
de stat, precum si la functionarea acestora pe baza autoconducerii
muncitoresti si autogestiunii economico-financiare, Legea nr. 3/1988
privind incheierea si executarea contractelor economice, Legea nr.
14/1971 cu privire la gospodarirea fondurilor fixe, resurselor
materiale si aprovizionarea tehnico-materiala, precum si orice alte
dispozitii contrare.
De asemenea, pe data prezentei legi se abroga hotaririle
guvernului privind constituirea, organizarea si functionarea in
comertul interior a societatilor comerciale pe actiuni si a
companiilor autonome si hotarirea guvernului privind privatizarea
unitatilor comerciale sau administrarea acestora in sistemul de
comision ori de mandat.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta sa din ziua de 31
iulie 1990.
PRESEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta sa
din ziua de 31 iulie 1990.
PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru
alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei,
promulgam Legea privind reorganizarea unitatilor economice de stat
ca regii autonome si societati comerciale si dispunem publicarea sa in
Monitorul Oficial.
PRESEDINTELE ROMANIEI
ION ILIESCU

LEGEA 18/1968

LEGE nr.18 din 24 iunie 1968
privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite în mod licit

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA

APARUTA IN Buletinul Oficial Nr. 81 DIN 24/6 /68

CAP. 1

ART. 1
Poate fi supusa controlului, in conditiile prezentei legi, provenienta bunurilor oricarei persoane fizice, daca sint date sau indicii ca exista o vadita disproportie intre valoarea bunurilor acesteia si veniturile sale si nu se justifica dobindirea licita a bunurilor.
Controlul priveste bunurile dobindite dupa data de 1 ianuarie 1962, atit cele existente in patrimoniul persoanei in cauza, cit si cele instrainate cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

ART. 2
Valoarea bunurilor a carei provenienta nu se justifica este supusa unui impozit de 80%.
Prin justificarea provenientei bunurilor se intelege obligatia persoanei in cauza de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobindirea sau sporirea bunurilor.

CAP. 2

ART. 3
Controlul provenientei bunurilor prevazute la capitolul I se face:
a) in temeiul sesizarilor, daca sint scrise si semnate, ale oricarei persoane fizice sau ale conducerii organizatiei socialiste la care persoana in cauza a prestat sau presteaza vreo activitate, indiferent de natura acesteia;
b) la cererea persoanei careia i s-au adus imputari publice in legatura cu provenienta bunurilor sale;
c) la sesizarea organelor financiare, a celor de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti, cind acestea detin date, rezultind din activitatea lor, cu privire la disproportia vadita dintre valoarea bunurilor si veniturile unei persoane.

CAP. 3

ART. 4
Verificarea sesizarilor si a cererilor aratate la art. 3 se face de o comisie de cercetare, care functioneaza pe linga fiecare tribunal judetean si este alcatuita din:
- doi judecatori desemnati de presedintele tribunalului judetean, dintre care unul in calitate de presedinte;
- un procuror desemnat de procurorul sef al procuraturii judetene, un delegat al administratiei financiare judetene si un deputat in consiliul popular judetean, municipal sau orasenesc, ca membri.
Comisia are un secretar desemnat de presedintele tribunalului judetean dintre grefierii acestei instante.

ART. 5
In cazul in care sesizarea este facuta potrivit art. 3 lit. a, comisia nu va incepe cercetarea inainte de a fi chemat pe cel care a semnat sesizarea pentru a-i cere relatiile necesare cauzei, punindu-i totodata in vedere dispozitiile art. 22 din prezenta lege, referitoare la consecintele afirmatiilor mincinoase.
Organizatiile socialiste, cu exceptia unitatilor Casei de Economii si Consemnatiuni, sint obligate sa puna la dispozitia comisiei actele cerute si sa dea relatiile necesare, chiar daca prin dispozitii speciale se dispune altfel.
Daca rezulta date sau indicii ca intre valoarea bunurilor persoanei in cauza si veniturile acesteia exista vadita disproportie, comisia o citeaza si ii acorda un termen de cel mult 10 zile pentru a depune o declaratie cu privire la toate bunurile prevazute la art. 1 si la justificarea provenientei lor.
Provenienta bunurilor persoanei care refuza sa dea declaratia aratata la alineatul precedent, precum si a bunurilor care au fost omise din aceasta declaratie, este considerata nejustificata, pina la proba contrara.

ART. 6
Comisia citeaza orice persoana care ar putea da relatii utile pentru lamurirea provenientei bunurilor celui in cauza.
Cei care, dupa data de 1 ianuarie 1962, au dobindit bunuri de la persoana in cauza vor fi ascultati in mod obligatoriu.
Daca persoana in cauza este casatorita, comisia va cita si pe celalalt sot pentru a da relatii cu privire la bunurile comune.
Actele si lucrarile comisiei nu sint publice.
Persoana in cauza poate sa ia cunostinta de actele si lucrarile dosarului.

ART. 7
Daca socoteste necesar, comisia, prin incheiere, poate lua masura indisponibilizarii bunurilor persoanei in cauza si ale persoanelor cu care locuieste impreuna si gospodareste in comun.
De asemenea, vor putea fi indisponibilizate bunurile pe care persoana in cauza le-a instrainat cu titlu gratuit dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.

ART. 8
Comisia hotaraste, prin incheiere motivata, cu majoritate de voturi:
- clasarea cauzei, cind constata ca provenienta tuturor bunurilor este justificata;
- trimiterea cauzei spre solutionare judecatoriei in raza careia se afla domiciliul persoanei in cauza, daca constata ca provenienta unor bunuri anume determinate sau o cota-perte din valoarea bunurilor nu este justificata;
- trimiterea cauzei la unitatea competenta de procuratura, daca in legatura cu bunurile a carei provenienta este nejustificata rezulta savirsirea unei infractiuni.
Prin incheierea de clasare se dispune si ridicarea masurii de indisponibilizare a bunurilor.
Incheierea de clasare se comunica persoanei in cauza, celei care a facut sesizarea, procurorului sef al judetului si Ministerului Finantelor, in termen de 15 zile de la pronuntare.

CAP. 4

ART. 9
Presedintele judecatoriei, primind dosarul, fixeaza termen de judecata si dispune citarea tuturor partilor care au fost chemate la comisia de cercetare. Statul, prin Ministerul Finantelor, va fi intotdeauna citat. Prezenta procurorului este obligatorie.
Judecatorul si procurorul care au facut parte din comisia de cercetare nu pot participa la judecata.

ART. 10
Judecatoria, daca constata ca provenienta bunurilor este justificata, hotaraste inchiderea dosarului.
Daca constata ca provenienta unor bunuri anume determinate ori o cota-parte din valoarea bunurilor nu este justificata, hotaraste trimiterea dosarului Ministerului Finantelor pentru urmarirea impozitului prevazut de art. 2 alin. 1.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si bunurilor comune ale sotilor.
Daca in legatura cu bunurile a caror provenienta este nejustificata rezulta savirsirea unei infractiuni, judecatoria trimite dosarul la unitatea competenta de procuratura spre a vedea daca este cazul sa puna in miscare actiunea penala.

CAP. 5

ART. 11
Impotriva incheierii de clasare a comisiei de cercetare pot face recurs, in termen de 15 zile de la data comunicarii, procurorul sef al judetului, Ministerul Finantelor si persoana care a facut sesizarea.
Recursul se solutioneaza de comisia prevazuta la art. 13.

ART. 12
Impotriva hotaririlor judecatoriei, cei aratati la art. 11, precum si persoana ale carei bunuri au fost supuse controlului, pot face recurs, in termen de 15 zile de la comunicare, la tribunalul judetean.

CAP. 6

ART. 13
In cazul in care persoana ale carei bunuri ar urma sa fie supuse controlului este demnitar, comisia de cercetare va fi formata din:
- doi judecatori de la Tribunalul Suprem, desemnati de presedintele acestui tribunal, dintre care unul este in calitate de presedinte;
- un procuror din Procuratura Generala, un delegat al Ministerului Finantelor si un deputat in Marea Adunare Nationala, ca membri.
Secretar al comisiei este un magistrat asistent, desemnat de presedintele Tribunalului Suprem.

ART. 14
Comisia prevazuta la art. 13 nu poate proceda la verificarea sesizarii sau cererii decit cu incuviintarea, dupa caz, a Consiliului de Stat sau a Consiliului de Ministri.

ART. 15
Judecarea cauzelor referitoare la demnitari este de competenta Tribunalului Suprem, Colegiul civil, cu recurs, care se va judeca de un complet compus din 7 judecatori. Recursul se poate face, in termenul prevazut la art. 11, de Procurorul General, Ministerul Finantelor, persoana care a facut sesizarea si persoana ale carei bunuri au fost supuse controlului.

ART. 16
Comisia de cercetare si instanta de judecata, prevazute in acest capitol, procedeaza potrivit prevederilor art. 5-10 inclusiv, ale caror dispozitii se aplica in mod corespunzator.

CAP. 7

ART. 17
Procedura de cercetare si judecare a provenientei bunurilor inceputa impotriva unei persoane continua impotriva mostenitorilor.
Cercetarea poate fi pornita si direct impotriva mostenitorilor, dar numai in terman de 3 ani de la data deschiderii succesiunii.
Mostenitorii raspund numai in limita valorii bunurilor dobindite prin succesiune.

ART. 18
Daca cu ocazia urmaririi pornite pentru realizarea impozitului prevazut de art. 2 alin. 1 se constata insolvabilitatea persoanei in cauza, Ministerul Finantelor, in vederea realizarii impozitului, poate cere in justitie sa se constate ca actele prin care aceasta a instrainat bunuri cu titlu oneros sint simulate.
De asemenea, Ministerul Finantelor va putea cere desfiintarea actelor prin care persoana in cauza a instrainat bunuri, cu titlu gratuit, in frauda drepturilor statului decurgind din aceasta lege.

ART. 19
Dispozitiile prezentei legi se intregesc cu prevederile codului de procedura civila.

ART. 20
Toate actele de procedura in aceasta materie sint scutite de orice taxa de timbru.

ART. 21
Incheierea de clasare a comisiei de cercetare sau, dupa caz, hotarirea instantei de judecata prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata, ramasa definitiva, va fi publicata intr-un ziar, in extras, la cererea si pe cheltuiala persoanei in cauza.

ART. 22
Fapta aceluia care, in sesizarea prevazuta de art. 3, face afirmatii mincinoase cu privire la provenienta nejustificata a bunurilor unei persoane fizice, constituie infractiune si se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in codul penal pentru denuntare calomnioasa.
Actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate sau la sesizarea comisiei de cercetare ori a instantei de judecata.

ART. 23
Ori de cite ori, in cuprinsul prezentei legi, se face referire la judete sau la organe care functioneaza pe teritoriul judetelor, aceste referiri se inteleg a fi facute si la municipiul Bucuresti sau, in mod corespunzator, la organele care functioneaza pe teritoriul acestui municipiu.

LEGEA 35/2008

Legea nr. 35/2008

M. Of. nr. 196 din 13 martie 2008

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL

LEGE

pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I

Alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezentul titlu stabileşte cadrul juridic general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Art. 2. – În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

1. afiş electoral – apel, declaraţie, fotografie şi alt material sub formă tipărită, utilizat de competitorii electorali în scop de informare şi propagandă electorală;

2. alegător – orice cetăţean al României cu drept de vot şi care a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;

3. alegeri – în cazul în care nu se face altă menţiune, acţiuni de desemnare a membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului;

4. alegeri parlamentare – alegeri pentru desemnarea membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului ale Parlamentului României;

5. alegeri generale – orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi, pe întreg teritoriul ţării;

6. alegeri anticipate – alegeri organizate în cazul dizolvării înainte de termen a organului ales;

7. alianţă electorală – asociere între partide politice şi/sau alianţe politice şi/sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în scopul participării la alegeri, înregistrată la organismul electoral competent potrivit prezentului titlu;

8. alianţă politică – asociere între partide politice pe baza unui protocol de asociere înregistrat la Tribunalul Bucureşti, potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare;

9. circumscripţie electorală – unitate administrativ-teritorială – judeţ sau municipiul Bucureşti – sau circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara ţării, în care se organizează alegeri şi la nivelul căreia se atribuie mandate, în funcţie de rezultatele alegerilor;

10. colegiu uninominal – subunitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit un singur mandat;

11. birou electoral – organism care se constituie pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor la nivel naţional, la nivel de circumscripţie electorală şi la nivel de secţie de votare;

12. oficiu electoral – organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, fără a avea atribuţia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel, însă având rolul de a contribui la buna organizare şi desfăşurare a alegerilor din Circumscripţia Electorală Bucureşti, inclusiv prin totalizarea rezultatului alegerilor la nivel de sector;

13. campanie electorală – perioadă în care competitorii electorali desfăşoară activităţi de propagandă cu scopul de a-i determina pe alegători să îşi exprime voturile în favoarea lor;

14. candidat – persoană care participă la alegeri în urma propunerilor înaintate de competitori electorali sau în nume propriu pentru a obţine un mandat de deputat sau de senator, în condiţiile în care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător, potrivit prezentului titlu;

15. candidat independent – persoană care participă la alegeri pentru a obţine un mandat de deputat sau de senator şi care se autopropune pentru aceasta, fiind susţinută de un anumit număr de alegători, în condiţiile în care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător, potrivit prezentului titlu;

16. competitori electorali – partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale, care înaintează propuneri de candidatură, precum şi candidaţii independenţi;

17. contestaţie – cale de atac prin care orice parte interesată – cetăţeni, candidaţi, competitori electorali – solicită birourilor electorale abilitate sau instanţelor judecătoreşti competente respectarea prevederilor menţionate ca atare în prezentul titlu;

18. desemnarea candidaţilor – procedură de adoptare de către partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale a deciziilor cu privire la propunerile de candidaturi;

19. domiciliu – adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa principală şi care este înscrisă în actul de identitate;

20. reşedinţă – adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu şi care este menţionată în actul de identitate;

21. listă electorală – listă ce cuprinde toţi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare;

22. listă de susţinători – listă cuprinzând unele date personale şi semnăturile alegătorilor care susţin o anumită propunere de candidatură pentru înscrierea acesteia în alegeri;

23. observator intern – reprezentant al unei organizaţii neguvernamentale legal constituite, care are ca obiect principal de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului, acreditat pentru a observa procesul electoral de către autoritatea competentă, potrivit prezentului titlu. Respectivul reprezentant nu poate fi membru al unui partid politic;

24. observator internaţional – reprezentant al unei organizaţii sau instituţii străine acreditat pentru a observa procesul electoral de către Autoritatea Electorală Permanentă;

25. perioadă electorală – intervalul de timp cuprins între ziua aducerii la cunoştinţă publică a datei la care vor avea loc alegerile şi data în care rezultatele finale ale acestora sunt aduse la cunoştinţă publică prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, după expirarea tuturor termenelor pentru contestaţii şi răspunsuri la acestea;

26. propunere de candidatură – act de înscriere în competiţia electorală a persoanei care doreşte să concureze în alegeri pentru câştigarea unui mandat, în condiţiile în care este propusă şi susţinută de un concurent electoral sau se autopropune şi este susţinută de un anumit număr de alegători, în conformitate cu prevederile prezentului titlu;

27. prag electoral – procentajul minim din voturile valabil exprimate separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat sau numărul minim de colegii uninominale în care se situează pe primul loc în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, pentru un partid politic, o alianţă politică sau electorală, necesar pentru a intra în procesul de distribuire a mandatelor;

28. incompatibilitate – situaţie, prevăzută în Constituţia României, republicată, în care o persoană nu poate fi deputat sau senator;

29. minoritate naţională – acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale;

30. fraudă electorală – orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid politic, o alianţă politică, o alianţă electorală sau un candidat independent;

31. registrul electoral – o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetăţenilor cu domiciliul în străinătate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip CRDS;

32. act de identitate – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul tip CRDS, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar;

33. întâmpinare – cale de atac prin care orice parte interesată – cetăţeni, candidaţi, competitori electorali – solicită unei autorităţi publice sau unui birou electoral care a emis actul atacat respectarea prevederilor prezentului titlu;

34. alegeri parţiale – alegeri organizate în cazul anulării alegerilor într-o circumscripţie electorală, precum şi în cazul în care un mandat de deputat sau de senator a devenit vacant.

Art. 3. – (1) Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, în condiţiile prezentului titlu.

(2) Cetăţenii români au dreptul de vot şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau de origine socială, în condiţiile prezentului titlu.

(3) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetăţean român, conform dispoziţiilor prezentului titlu.

(4) Cetăţenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

(5) Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Art. 4. – (1) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.

(2) Fiecare alegător îşi exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.

(3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.

(4) Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

Art. 5. – (1) Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

(4) Numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma ultimului recensământ al populaţiei, publicat de Institutul Naţional de Statistică.

Art. 6. – Alegerile se desfăşoară într-o singură zi care poate fi numai duminica.

Art. 7. – (1) Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

(2) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.

Art. 8. – (1) Fiecare alegător îşi exercită dreptul de vot în secţia de votare în a cărei listă electorală este înscris, de pe raza localităţii în care îşi are domiciliul sau reşedinţa, cu excepţia candidaţilor care pot vota la una dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal unde candidează.

(2) Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot în una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile prezentului titlu.

(3) Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu.

Art. 9. – (1) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat.

(2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.

(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică şi care prezintă Biroului Electoral Central o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective.

(4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 20.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 20.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.

(5) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, codul numeric personal, data naşterii, domiciliul, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună şi o declaraţie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor, precum şi faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.

(6) În sensul prezentului titlu, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, prevăzute la alin. (1)–(3), le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice în procesul electoral.

(7) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au participat la alegeri propunând candidaţi comuni cu două sau mai multe organizaţii; în acest caz, dacă niciun candidat comun nu a fost ales, se atribuie pentru toate organizaţiile care au propus candidaţi în comun un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (1), candidatului care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(8) Prevederile alin. (1) nu se aplică organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a participat la alegeri într-o alianţă electorală.

(9) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) se acordă peste numărul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare.

(10) Organizaţiile prevăzute la alin. (1)–(3) pot participa la alegeri şi pot depune candidaturi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii.

(11) Prin excepţie de la prevederile art. 29 alin. (2), organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot depune aceeaşi candidatură pentru Camera Deputaţilor în mai multe colegii uninominale. O organizaţie a unei minorităţi naţionale poate propune acelaşi candidat pentru mai multe colegii uninominale aparţinând diferitelor circumscripţii electorale, numai în condiţiile în care propune un singur candidat la nivel naţional şi doar pentru alegerea Camerei Deputaţilor.

CAPITOLUL II

Circumscripţiile electorale, colegiile uninominale şi organismele electorale

Art. 10. – Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul în afara României. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea şi numerotarea circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu.

Art. 11. – (1) În cadrul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, după cum urmează:

a) numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la art. 5 alin. (2) şi (3), la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2;

b) numărul de locuitori avut în vedere la calculul numărului de colegii uninominale care se delimitează în cadrul fiecărui judeţ este cel prevăzut la art. 5 alin. (4).

(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de următoarele reguli:

a) o circumscripţie electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi;

b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia şi aceluiaşi judeţ sau al municipiului Bucureşti;

c) pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi;

d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localităţi întregi;

e) în municipiul Bucureşti, colegiile uninominale nu trebuie să depăşească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare;

f) în circumscripţia electorală specială pentru cetăţenii români cu domiciliu în afara graniţelor României se vor forma 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi două colegii uninominale pentru alegerea Senatului. Arondarea geografică a celor 4 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a celor două colegii uninominale pentru Senat va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalităţii reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu;

g) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condiţiile în care sunt respectate prevederile lit. a)–e);

h) întotdeauna un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului este format dintr-un număr întreg de colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor, întregi şi alăturate, din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale.

Art. 12. – (1) Prima delimitare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalităţii reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.

(2) Delimitarea colegiilor uninominale se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operaţiunea de delimitare se actualizează după fiecare recensământ al populaţiei, cu cel puţin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotărâri a Autorităţii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Modificarea colegiilor uninominale nu poate fi făcută decât dacă faţă de delimitarea anterioară a apărut o variaţie pozitivă sau negativă de minimum 10% din populaţia respectivului colegiu uninominal.

Art. 13. – (1) Pentru organizarea procesului electoral funcţionează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii şi instrucţiuni. În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al municipiului Bucureşti, oficii electorale de sector, în cazul municipiului Bucureşti, şi un birou electoral de circumscripţie externă pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara graniţelor României, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţul/soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.

Art. 14. – (1) La nivel naţional se constituie un Birou Electoral Central, format din 3 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale care participă la alegeri, conform legii, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

(2) Desemnarea celor 3 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în cea de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ora şi locul şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu o zi înainte de ziua desfăşurării, partidelor politice parlamentare şi se aduce la cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi are dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procesul-verbal constituie actul de învestire.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, precum şi cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, comunicaţi în scris de către acestea. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire. În această organizare Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentului titlu.

(4) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central, numele şi prenumele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din colegiile uninominale.

(6) În cazul în care la desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianţe care au depus acelaşi număr de candidaturi, desemnarea reprezentanţilor acestora se face, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauză.

(7) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanţilor constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în Biroul Electoral Central.

(8) Competitorii electorali care desemnează reprezentanţi în Biroul Electoral Central potrivit prevederilor alin. (3) şi (4) pot desemna şi câte un locţiitor al acestora. Locţiitorul poate înlocui, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, titularul respectiv numai când acesta nu poate participa la şedinţele Biroului Electoral Central.

(9) În componenţa prevăzută la alin. (1) Biroul Electoral Central adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile electorale.

(10) Aparatul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central este asigurat de Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, iar statisticienii necesari, de către Institutul Naţional de Statistică.

Art. 15. – (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii principale:

a) urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către birourile electorale de circumscripţie;

b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora;

c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripţie; contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezentul titlu;

d) face publicaţiile şi afişările prevăzute de prezentul titlu cu privire la candidaturi;

e) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie, numărul de candidaturi definitive din colegiile uninominale depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; comunică situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă, precum şi Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune;

f) stabileşte, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripţie, lista partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care au întrunit şi care nu au întrunit pragul electoral şi comunică birourilor electorale de circumscripţie şi dă publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste;

g) anulează alegerile dintr-o secţie de votare în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală;

h) poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-un colegiu uninominal în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale;

i) totalizează rezultatul naţional, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la nivele inferioare;

j) transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii Albe a Alegerilor;

k) stabileşte, la nivel naţional, numărul de mandate ce revin în fiecare circumscripţie electorală fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, candidat independent care participă în alegeri în condiţiile prezentului titlu;

l) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a întrunit condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) şi eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această bază;

m) trimite spre publicare rezultatele finale ale alegerilor către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”;

n) organizează şi implementează un sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional;

o) îndeplineşte orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentului titlu.

(2) În cazul în care pentru soluţionarea unei contestaţii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.

(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-un colegiu uninominal pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în colegiul respectiv. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se poate face numai până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizează un nou scrutin în secţiile de votare unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripţie electorală împreună cu autorităţile publice locale vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentului titlu. Până la obţinerea noilor rezultate se suspendă operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor.

(4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentului titlu, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.

(5) Hotărârile Biroului Electoral Central se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după 48 de ore de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentului titlu.

Art. 16. – (1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale, se constituie un birou electoral de circumscripţie, format din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 9 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, conform prezentului titlu, în circumscripţia electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripţie pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii cu domiciliul în afara României are sediul în municipiul Bucureşti.

(2) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 5 zile de la începerea perioadei electorale, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti pentru Circumscripţia Electorală Bucureşti şi pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara ţării. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral de circumscripţie şi locţiitorul acestuia. Din acel moment biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentului titlu, urmând a fi completat cu reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente, reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu.

(3) În termen de 24 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu vor comunica, în scris, respectivului birou electoral de circumscripţie, numele şi prenumele reprezentanţilor lor în biroul electoral. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(4) Reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente vor fi desemnaţi de către aceasta prin hotărâre, în 24 de ore de la desemnarea judecătorilor.

(5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, ai alianţelor politice, ai alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentului titlu în biroul electoral de circumscripţie se face aplicând în mod corespunzător prevederile art. 14 alin. (3) – (6).

(6) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 7 membri, reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în municipiul Bucureşti. Desemnarea acestor reprezentanţi se face prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 14 alin. (3) – (6).

(7) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti cu cel mult 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi pe funcţii, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului.

(8) În 24 de ore de la desemnarea magistraţilor, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri vor comunica în scris numele reprezentanţilor lor în oficiul electoral.

(9) În 24 de ore de la desemnarea magistraţilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică numele reprezentanţilor ei, desemnaţi prin hotărâre, în fiecare oficiu electoral.

(10) Oficiile electorale se vor completa prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (5), în 24 de ore de la comunicările realizate de competitorii electorali.

Art. 17. – (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii:

a) veghează la organizarea din timp a secţiilor de votare, urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din cadrul circumscripţiei;

b) înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripţiei şi constată rămânerea definitivă a acestora;

c) comunică, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Biroului Electoral Central, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu reprezentare în Parlament prin grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, celelalte partide politice, alianţe politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au depus candidaţi la nivelul colegiilor uninominale de pe raza circumscripţiei, cât şi numărul de candidaturi depuse de acestea;

d) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de prezentul titlu cu privire la candidaturi;

e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează; contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezentul titlu;

f) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal de predare-primire, buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral. Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti distribuie aceste materiale oficiilor electorale;

g) stabilesc mandatele ce revin, la nivelul circumscripţiei, fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, candidat independent care participă în alegeri în condiţiile prezentului titlu, în conformitate cu prevederile art. 48;

h) eliberează candidaţilor declaraţi aleşi certificatul doveditor al alegerii;

i) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripţia electorală în care funcţionează şi rezultatul alegerilor la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţionează, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale judeţene;

j) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit prezentului titlu;

k) aduc la cunoştinţă publică, în termen de 48 de ore de la constituire, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente ale fiecărui colegiu uninominal.

(2) Hotărârile biroului electoral de circumscripţie se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică.

(3) Oficiile electorale de sector au următoarele atribuţii:

a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în sectoarele la nivelul cărora funcţionează şi veghează la organizarea din timp a secţiilor de votare;

b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcţionează;

c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum şi celelalte materiale necesare procesului electoral;

d) totalizează rezultatul alegerilor, conform proceselor-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare din subordine pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcţionează şi transmit rezultatele către Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti căruia i se subordonează;

e) înaintează biroului electoral de circumscripţie căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, de pe raza sectorului respectiv, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;

f) în termen de 24 de ore de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) lit. c), oficiul electoral de sector le va comunica preşedinţilor secţiilor de votare care sunt partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament prin grup parlamentar propriu, celelalte partide politice şi alianţe politice care au depus candidaţi la nivelul colegiilor uninominale, precum şi numărul de candidaturi depuse de acestea, în scopul completării birourilor electorale ale secţiilor de votare.

(4) Hotărârile oficiului electoral de sector se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică.

CAPITOLUL III

Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Art. 18. – (1) Pentru organizarea alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului se înfiinţează Registrul secţiilor de votare, administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă, cuprinzând delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de pe teritoriul României.

(2) În cadrul localităţilor delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii şi cu direcţiile judeţene ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.

(3) Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte la nivelul fiecărei circumscripţii electorale, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, celelalte oraşe şi apoi din comune în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(4) Prefecţii comunică Autorităţii Electorale Permanente, pentru înregistrarea în Registrul secţiilor de votare, delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de la nivelul circumscripţiei electorale.

(5) Secţiile de votare rămân fixe, cu excepţia modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unităţilor administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităţilor, se comunică de îndată Autorităţii Electorale Permanente.

(6) Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localităţile cu populaţie de peste 1.500 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000 –1.500 de locuitori;

b) în localităţile cu populaţie sub 1.500 locuitori, o singură secţie de votare;

c) se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei.

(7) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor sau municipiilor, precum şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor vor asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecţi a obligaţiilor prevăzute la alin. (5).

(8) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care au domiciliul în străinătate. În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegătorii care au domiciliul într-un alt stat decât România îşi exercită dreptul de vot la una din secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul, constituite în condiţiile prezentului titlu.

Art. 19. – (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistraţi sau jurişti, precum şi din 7 membri.

(2) Desemnarea juriştilor se face în şedinţă publică, cu 15 zile înainte de ziua votării, de către preşedintele tribunalului în şedinţă publică anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele persoanelor în cauză să fie în localitatea în care îşi are sediul biroul electoral al secţiei de votare sau cât mai aproape de aceasta.

(3) În lista prevăzută la alin. (2) vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi.

(4) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi completată, la propunerea prefectului cu avizul Autorităţii Electorale Permanente, cu alte persoane cu o reputaţie bună în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi.

(5) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui tribunalului. Lista va conţine: numele, prenumele, adresele, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însoţită de declaraţii pe propria răspundere ale persoanelor propuse, privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4).

(6) Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele tribunalului judeţean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură. Atât lista întocmită de preşedintele tribunalului, cât şi lista întocmită de prefect vor fi avizate de către Autoritatea Electorală Permanentă pe baza analizei experienţei anterioare ca preşedinţi şi locţiitori de preşedinţi de birou electoral de secţie de votare reieşită din analiza proceselor-verbale semnate şi predate de aceştia birourilor electorale de circumscripţie sau oficiilor electorale, după caz.

(7) Preşedintele tribunalului va desemna pe preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 48 de ore de la desemnarea acestora, comunică biroului electoral judeţean despre aceasta.

(8) În termen de două zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (7), competitorii electorali sunt obligaţi să comunice la biroul electoral de circumscripţie reprezentanţii în fiecare birou electoral al secţiei de votare sub forma unei liste ce trebuie să cuprindă următoarele: numărul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, mijlocul de contact – telefon, fax, e-mail. Un competitor electoral poate avea într-un birou electoral al secţiei de votare cel mult 3 reprezentanţi.

(9) În termen de 3 zile de la comunicarea reprezentanţilor competitorilor electorali de către aceştia, biroul electoral de circumscripţie completează, în prezenţa reprezentanţilor competitorilor electorali, birourile electorale ale secţiilor de votare cu cei 7 reprezentanţi ai acestora aplicând corespunzător prevederile art. 14 alin. (3) – (6). Cu această ocazie se încheie câte un proces-verbal semnat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie pentru fiecare birou al secţiei de votare. Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora. La solicitarea scrisă a reprezentanţilor competitorilor electorali li se pune la dispoziţie o copie certificată a fiecărui proces-verbal.

(10) În termen de două zile de la încheierea termenului de completare a birourilor secţiilor de votare biroul electoral de circumscripţie comunică prin intermediul prefecţilor la fiecare primărie componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare aflate în raza acestora.

(11) Reprezentanţii în birourile electorale ale secţiilor de votare ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu nu pot primi alte atribuţii decât cele prevăzute de prezentul titlu.

Art. 20. – Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:

a) primesc de la Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative prin intermediul primarilor în termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral al secţiei de votare două copii ale listelor electorale permanente, una dintre copii afişând-o într-un loc vizibil pentru a putea fi consultată de alegători; copia afişată nu conţine codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate;

b) primesc, pe bază de proces-verbal, de la biroul electoral de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegătorii ce urmează să voteze la secţia de votare, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, formularele de procese-verbale şi alte materiale necesare votării, cât şi două buletine de vot anulate, câte unul pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe care le va afişa într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor;

c) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;

d) numără voturile şi consemnează rezultatele votării;

e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;

f) înaintează birourilor electorale de circumscripţie sau oficiului electoral de sector procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate împreună cu contestaţiile depuse şi materialele la care acestea se referă, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste;

g) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în desfăşurarea votării;

h) eliberează fiecărui reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din componenţa biroului câte o copie după fiecare proces-verbal, certificată de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare;

i) eliberează, la cererea observatorilor organizaţiilor neguvernamentale, cât şi a reprezentanţilor presei acreditaţi pe lângă respectivele secţii de votare, prin preşedintele secţiei de votare, câte o copie a fiecărui proces-verbal care consemnează rezultatul alegerilor în secţia respectivă;

j) furnizează, în ziua alegerilor, date privind prezenţa populaţiei la vot, conform unui calendar de termene stabilit de către Biroul Electoral Central.

Art. 21. – (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea dată este definitivă.

CAPITOLUL IV

Registrul electoral, listele electorale şi cărţile de alegător

SECŢIUNEA 1

Registrul electoral

Art. 22. – (1) Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetăţenilor cu domiciliul în străinătate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip CRDS.

(2) Registrul electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul în România este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, iar pentru cei cu domiciliul în străinătate, pe ţări şi localităţi.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte, păstrează şi actualizează în permanenţă, până la data de 31 martie a fiecărui an, Registrul electoral. La nivelul fiecărui judeţ şi sector al municipiului Bucureşti, Registrul electoral care cuprinde alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa pe teritoriului unităţii administrativ-teritoriale este păstrat şi actualizat de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente.

(4) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, precum şi Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pun la dispoziţia Autorităţii Electorale Permanente datele şi informaţiile necesare întocmirii şi actualizării Registrului electoral.

(5) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător sunt următoarele:

a) data naşterii;

b) codul numeric personal;

c) ţara în care îşi are domiciliul sau reşedinţa;

d) adresa de domiciliu;

e) adresa de reşedinţă;

f) seria şi numărul cărţii de alegător;

g) seria şi numărul actului de identitate.

(6) Odată înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu, alegătorul poate să adreseze Autorităţii Electorale Permanente o cerere pentru înscrierea sa cu adresa de reşedinţă.

(7) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în ţară aflaţi temporar în străinătate, la cererea lor, se înscriu în Registrul electoral cu datele corespunzătoare ultimei adrese de domiciliu sau de reşedinţă.

Art. 23. – (1) Persoanele decedate se radiază din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidenţă a populaţiei, în termen de 24 de ore.

(2) Persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română se radiază din Registrul electoral, pe baza comunicării Ministerului Justiţiei, în termen de 24 de ore de la primirea acesteia.

(3) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidenţă a populaţiei, în termen de 24 de ore.

Art. 24. – (1) Datele şi informaţiile conţinute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale.

(2) Orice persoană înscrisă în Registrul electoral poate solicita informaţii numai cu privire la datele personale care sunt conţinute în acesta.

(3) Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din Registrul electoral se fac la biroul teritorial judeţean al Autorităţii Electorale Permanente competent, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(4) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.

SECŢIUNEA a 2-a

Listele electorale

Art. 25. – Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.

Art. 26. – (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea. Listele electorale permanente ce cuprind cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se întocmesc de către Autoritatea Electorală Permanentă şi vor sta la baza delimitării secţiilor de votare ce vor fi organizate în străinătate.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri.

(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, seria şi numărul cărţii de alegător, numărul circumscripţiei electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, după caz, al colegiului uninominal şi numărul secţiei de votare.

(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi se păstrează în 3 registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, unul de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite şi unul de Autoritatea Electorală Permanentă.

(6) Listele electorale se întocmesc şi se fac publice până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor.

(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se fac la primarul localităţii sau la reprezentanţa diplomatică, aceasta fiind obligată să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(8) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare şi se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul. Pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara ţării contestaţiile se depun la Tribunalul Bucureşti.

(9) Primarul sau membrul desemnat al reprezentanţelor diplomatice este obligat să comunice judecătoriei şi Autorităţii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale.

(10) Două copii ale exemplarului oficial al listei electorale permanente păstrat de secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau la sediul misiunii diplomatice, conform art. 20 lit. a), vor fi înaintate birourilor electorale ale secţiilor de votare, prin grija primarului sau a unei persoane desemnate de şeful misiunii diplomatice, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora.

(11) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.

Art. 27. – (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezentul titlu şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (4). Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.

(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din listă. Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a cărţii de alegător.

(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin hotărâre.

SECŢIUNEA a 3-a

Cărţile de alegător

Art. 28. – (1) Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate şi a cărţii de alegător, eliberată în condiţiile prezentului titlu. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota şi fără carte de alegător.

(2) Modelul cărţii de alegător va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.

(3) Cartea de alegător se întocmeşte de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.

(4) Eliberarea cărţii de alegător se face pe baza actului de identitate, numai către titular şi sub semnătura acestuia, de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.

(5) Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor vor îndeplini obligaţiile ce le revin conform alin. (3) şi (4), în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, şi pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

(6) Eliberarea cărţii de alegător neridicate poate fi efectuată numai către titular şi sub semnătura acestuia şi de către biroul electoral al secţiei de votare, în ziua votării, alegătorilor care, până în acea zi, nu şi-au ridicat cartea de alegător de la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, pe baza actului de identitate.

(7) Domiciliul se dovedeşte numai cu actul de identitate.

(8) Un alegător nu poate primi decât o singură carte de alegător.

(9) Întâmpinările şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de alegător se fac către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor care le va soluţiona în termen de 3 zile.

(10) Cărţile de alegător sunt permanente şi valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, şi se eliberează alegătorilor înscrişi în Registrul electoral.

(11) Cartea de alegător se păstrează şi se foloseşte numai de către titular.

(12) În cazul pierderii sau distrugerii cărţii de alegător, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor.

(13) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.

(14) Cartea de alegător a persoanei care este radiată din Registrul electoral este nulă de drept. Autoritatea Electorală Permanentă va asigura informarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, a primarilor, a misiunilor diplomatice şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare asupra numelor cetăţenilor ale căror cărţi de alegător devin nule de drept.

CAPITOLUL V

Candidaturile

Art. 29. – (1) În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singură propunere de candidatură.

(2) Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral într-un singur colegiu uninominal.

(3) Propunerile de candidaţi se depun la birourile electorale de circumscripţie care funcţionează la nivelul la care sunt aleşi candidaţii respectivi, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.

(4) Propunerea de candidatură făcută de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în condiţiile art. 9 alin. (11) se depune la Biroul Electoral Central.

(5) La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat.

(6) Pentru constituirea depozitelor, Autoritatea Electorală Permanentă va deschide câte un cont în fiecare judeţ, respectiv pentru municipiul Bucureşti. Pentru circumscripţia electorală nr. 43 contul se deschide în municipiul Bucureşti.

(7) Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripţia electorală, numai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Depozitul se restituie şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obţin un mandat de deputat din partea acestor organizaţii în condiţiile prezentului titlu. Depozitul se restituie şi candidaţilor independenţi care obţin cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat.

(8) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu, sub semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor.

(9) În cazul alianţelor politice şi al alianţelor electorale, propunerile de candidaţi vor fi semnate de conducerile fiecărui partid din alianţă.

(10) Propunerile de candidatură trebuie să cuprindă circumscripţia electorală şi colegiul uninominal în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia, iar în cazul alianţelor politice, partidul care i-a propus, cât şi apartenenţa politică a candidaţilor. Nu sunt permise candidaturi independente pentru partide politice, alianţe politice sau electorale.

(11) Propunerile de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de declaraţia de avere şi declaraţia de interese ale fiecărui candidat.

(12) Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde circumscripţia electorală şi colegiul uninominal în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal, partidul politic sau alianţa care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.

(13) Toţi candidaţii născuţi înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa la securitate ca poliţie politică.

(14) O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripţie electorală, iar în cadrul acesteia, pentru un singur colegiu uninominal. Excepţie fac persoanele care candidează fiind propuse de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în conformitate art. 9 alin. (11).

(15) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese.

(16) Nu pot candida, în circumscripţiile electorale constituite în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită sau şi-au exercitat funcţiile în ultimele 60 de zile anterioare datei alegerilor, prefecţii, subprefecţii şi conducătorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi guvernamentale, deconcentrate în aceste unităţi administrativ-teritoriale.

Art. 30. – (1) Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puţin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegători pentru Senat.

(2) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, colegiul uninominal în care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, codul numeric personal, data naşterii susţinătorului, adresa susţinătorului, denumirea, seria şi numărul actului de identitate al susţinătorului, precum şi semnătura acestuia. În listă se vor menţiona, de asemenea, numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor.

(3) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege.

(4) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un susţinător poate sprijini câte un singur candidat pentru fiecare dintre funcţiile pentru care se organizează alegeri.

(5) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.

(6) Lista de susţinători va fi însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii.

Art. 31. – (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale.

(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripţie, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnătura preşedintelui acestuia, cu menţionarea datei, a numărului de înregistrare şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria, respectiv la tribunalul în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală. Pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara ţării înregistrarea se face la Tribunalul Bucureşti.

(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia într-un loc vizibil.

(4) Candidaţii pot renunţa la candidatură, până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauză va da o declaraţie pe proprie răspundere.

Art. 32. – (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 3 zile de la respingere.

(3) Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatarului, numele şi prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura contestatarului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să-l reprezinte.

(4) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competentă, sub sancţiunea nulităţii.

(5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală. Contestaţiile înregistrate la candidaturile pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României se soluţionează de către Tribunalul Bucureşti. Hotărârea dată se afişează, în mod vizibil, la sediul instanţei care a emis-o.

(6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare.

(7) Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă.

Art. 33. – După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă termenele prevăzute la art. 32 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor, dispun imprimarea buletinelor de vot, afişează la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenenţei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presă şi prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi.

CAPITOLUL VI

Buletinele de vot şi ştampilele de vot

Art. 34. – (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral care funcţionează la nivelul circumscripţiei pentru care trebuie tipărite buletinele de vot, ţinându-se seama, după caz, de numărul de candidaţi reprezentând partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi al candidaţilor independenţi care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor.

(2) Ordinea în care se tipăresc numele candidaţilor pe buletinul de vot se stabileşte de biroul electoral de circumscripţie, prin trageri succesive la sorţi: întâi pentru partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului şi alianţele politice sau electorale ce cuprind cel puţin un partid politic parlamentar, apoi pentru partidele politice neparlamentare şi alianţele politice sau electorale dintre acestea, apoi pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Candidaţii independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă decide asupra grosimii hârtiei pe care se vor imprima buletinele de vot, măsurată în grame pe metru pătrat. Hotărârea va fi comunicată prefecţilor cu cel puţin 21 de zile înainte de data alegerilor.

(4) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ştampila de control. Paginile se numerotează.

(5) În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima denumirea integrală a partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sau, după caz, sintagma „candidat independent”, iar în unghiul din partea dreaptă sus se tipăreşte, după caz, semnul electoral. Numele candidatului va fi tipărit în mijlocul patrulaterului.

(6) Buletinele de vot se capsează.

Art. 35. – (1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentului titlu, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) Semnele electorale trebuie comunicate Biroului Electoral Central în vederea înregistrării şi trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele şi alianţele politice pot întrebuinţa, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul Bucureşti.

(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.

(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparţine de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima, şi nu poate fi însuşit sau utilizat de alt partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale înregistrată ulterior, decât cu consimţământul celor cărora le-a aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa politică sau alianţa electorală iniţială.

(5) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentului titlu, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.

(6) Contestaţiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi se soluţionează de către Tribunalul Bucureşti în cel mult două zile de la primirea contestaţiilor. Hotărârea se comunică părţilor. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă şi se comunică de îndată Biroului Electoral Central.

(7) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.

(8) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţă publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.

(9) Candidaţii independenţi nu pot folosi semne electorale.

(10) Alianţa politică sau alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială sau dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianţa nu înaintează Biroului Electoral Central o adresă în care precizează că nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de către alianţa respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă politică sau alianţă electorală.

Art. 36. – (1) Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%.

(2) Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvântul „VOTAT”, scris cu majuscule.

(3) Imprimarea buletinelor de vot şi confecţionarea ştampilelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripţie, prin intermediul prefecţilor. Prefecţii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate şi ştampilele să fie confecţionate cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor.

(4) Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin două zile înainte de data alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi sau multiplu de 100 de bucăţi, pe bază de proces-verbal.

(5) Câte două exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătoriilor, precum şi la sediul fiecărei secţii de votare.

(6) La cererea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu sau a candidaţilor independenţi, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate şi anulate.

CAPITOLUL VII

Campania electorală

Art. 37. – (1) În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cât şi cetăţenii cu drept de vot au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

(2) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(3) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare.

Art. 38. – (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu şi candidaţii independenţi au acces gratuit la serviciile publice de radio şi televiziune proporţional cu numărul de candidaturi propuse şi rămase definitive. Fiecare societate publică de radio şi televiziune va lua în considerare numărul de candidaturi propuse de fiecare competitor electoral în aria geografică acoperită de postul respectiv de radio sau televiziune.

(2) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum şi candidaţii independenţi sunt obligaţi să solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune, acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

(3) Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toţi competitorii electorali care participă în alegeri, conform prezentului titlu, iar timpii de antenă oferiţi competitorilor electorali trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice.

(4) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

Art. 39. – (1) Primarii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile de la anunţarea datei alegerilor, să stabilească locuri speciale pentru afişajul electoral ţinând seama de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi de candidaţii independenţi care sunt înregistraţi legal la data anunţării datei alegerilor.

(2) Primarii vor asigura ca locurile speciale pentru afişaj să fie situate în pieţe, pe străzi şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea oricăror afişe, înscrisuri şi însemne rămase de la campaniile electorale precedente.

(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidaţii independenţi care participă la alegeri în condiţiile prezentului titlu.

(4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori alt candidat independent.

(5) În alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2), afişajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

(7) Sunt interzise afişele electorale care combină culorile astfel încât să evoce drapelul României sau al altui stat.

(8) Poliţia, inclusiv poliţia comunitară, este obligată să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale.

Art. 40. – (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia electorală în care funcţionează, soluţionând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori a unui candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de prezentul titlu şi cu respectarea deontologiei electorale.

(2) Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.

(3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central. Soluţia dată asupra contestaţiei este definitivă.

(4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se afişează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

CAPITOLUL VIII

Votarea

Art. 41. – (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne fixe în raport cu fiecare tip de alegere, urnă mobilă şi ştampile de votare proporţional cu numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente comunicate de primari.

(2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Cabinele, urnele, ştampilele şi celelalte materiale necesare biroului electoral al secţiei de votare se asigură de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.

(3) Numărul urnelor folosite într-o secţie de votare va corespunde fiecărui tip de alegeri.

(4) Materialele necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin două zile înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot şi a ştampilelor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură păstrarea acestora în deplină siguranţă.

(5) Formularele şi celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secţiei de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzând felul şi numărul de exemplare din fiecare imprimat.

(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare.

(7) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

(8) În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor oficial acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând în procesul-verbal numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, numărul buletinelor de vot pentru fiecare tip de alegeri în parte şi numărul ştampilelor care se utilizează în secţia de votare respectivă. După încheierea acestei operaţii închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.

(9) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control şi pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.

(10) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.

(11) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

(12) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii şi observatorii acreditaţi, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(13) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Art. 42. – (1) Votarea începe la ora 7,00 şi are loc până la ora 21,00, când secţia de votare se închide. Pe uşa secţiei de votare se vor afişa orele între care se desfăşoară procesul de votare.

(2) În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face menţiunea în listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.

(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător va prezenta cartea de alegător şi actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală permanentă, pe baza semnăturii în lista electorală permanentă, îi va încredinţa buletinele de vot şi ştampila pentru votare. Alegătorului care refuză să semneze lista electorală permanentă i se va refuza exercitarea dreptului de vot. Dacă un alegător se prezintă cu duplicatul cărţii de alegător, biroul electoral al secţiei de votare va menţiona aceasta în lista electorală.

(4) Alegătorii care ridică cartea de alegător de la secţia de votare vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la predarea de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor a cărţilor de alegător neridicate.

(5) Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din listele electorale permanente pot vota la acea secţie de votare, doar pe baza cărţii de alegător şi a actului de identitate şi vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară. O copie a acestei liste electorale suplimentare se va transmite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, prin grija Autorităţii Electorale Permanente, pentru aducerea la zi a evidenţei.

(6) Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului pe care îl votează.

(7) Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

(8) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

(9) Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(10) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

(11) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru o va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de scrutin.

(12) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(13) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii vor vota în secţia la care îşi desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal.

(14) Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace legale.

(15) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această situaţie autorităţilor competente.

(16) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

(17) Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră şi nu pot fi mai mult de două suspendări. Suspendarea va fi anunţată prin afişare la uşa localului de vot imediat ce s-a produs evenimentul ce a declanşat suspendarea.

(18) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp.

(19) Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare în condiţiile prezentului titlu nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

(20) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

(21) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

(22) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţii, observatorii acreditaţi, jurnaliştii acreditaţi sau alegătorii prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia care rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată.

(23) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare.

(24) Persoanelor existente la ora 21,00 în sala în care se află secţia de votare li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

(25) În situaţia prevăzută la alin. (24), preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligaţia de a informa biroul sau oficiul electoral care funcţionează la nivelul imediat superior cu privire la decizia de prelungire a duratei votării, de îndată ce adoptă o astfel de decizie, precum şi cu privire la închiderea secţiei atunci când perioada de prelungire se încheie, de îndată ce acest lucru se produce.

(26) Birourile şi oficiile electorale care primesc informări în conformitate cu prevederile alin. (25) au obligaţia de a transmite informările respective organismelor electorale care funcţionează la nivelele imediat superioare până când toate informările se centralizează la Biroul Electoral Central.

CAPITOLUL IX

Observarea alegerilor

Art. 43. – (1) În afara membrilor birourilor electorale şi a candidaţilor, la toate operaţiunile din secţiile de votare, cât şi la toate operaţiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelele pot asista:

a) observatori interni acreditaţi;

b) reprezentanţi acreditaţi ai unor organizaţii străine;

c) reprezentanţi acreditaţi ai presei scrise, radioului şi televiziunii, români şi străini.

(2) Pot fi acreditaţi, ca observatori interni, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data desfăşurării alegerilor şi în ale căror organe de conducere nu se află niciun membru al vreunui partid politic sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau ai vreunei organizaţii a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă în alegeri conform prezentului titlu.

(3) Acreditarea reprezentanţilor presei scrise, radioului şi televiziunilor din România se face de către Autoritatea Electorală Permanentă. Contestaţia privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare se soluţionează de Curtea de Apel Bucureşti în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea dată este definitivă şi irevocabilă.

(4) Pot fi acreditate, ca observatori interni, doar persoanele propuse de către acele organizaţii neguvernamentale în privinţa cărora Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte că îndeplinesc prevederile alin. (2). Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale de circumscripţie.

(5) Acreditarea reprezentanţilor presei, radioului şi posturilor de televiziune străine, precum şi a reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale cu activitate în domeniul democraţiei şi al drepturilor omului care solicită acest lucru se face de către Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

(6) Încălcarea condiţiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării.

(7) Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

CAPITOLUL X

Numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor

Art. 44. – La toate operaţiunile ce ţin de numărarea voturilor participă membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi pot asista candidaţii şi persoanele acreditate în condiţiile prezentului titlu.

Art. 45. – (1) După încheierea votării, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare, anulează buletinele de vot rămase neîntrebuinţate.

(2) Se consemnează distinct, în procesele-verbale pentru fiecare tip de alegere, numărul buletinelor de vot anulate.

(3) Se numără toţi alegătorii din listele electorale permanente şi suplimentare care au participat la vot şi se consemnează numărul lor în rubricile corespunzătoare din procesele-verbale. Se îndosariază listele electorale suplimentare în ordinea întocmirii lor.

(4) Pentru fiecare tip de alegere se adună buletinele de vot utilizate aşa cum rezultă din listele de alegător cu buletinele de vot neutilizate şi anulate. Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul de buletine primite în cadrul secţiei de votare, se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care suma lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în procesul-verbal motivul pentru care apare eroarea, luându-se în considerare şi întâmpinările şi contestaţiile adresate biroului electoral al secţiei de votare.

(5) În cazul în care suma nu se verifică, membrii biroului electoral al secţiei de votare pot avea opinii separate. Acestea se consemnează în procesul-verbal.

(6) După aceste operaţiuni, se procedează la deschiderea urnelor. Deschiderea urnelor se face în mod succesiv. Următoarea urnă se deschide numai după ce se efectuează numărătoarea buletinelor de vot şi se consemnează rezultatele în procesul-verbal de la urna anterioară.

(7) Preşedintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele şi prenumele candidatului votat şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi.

(8) Pe formularul tipizat elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, unul dintre membrii biroului electoral asistat de cel puţin încă un membru al acestuia consemnează opţiunea ce rezultă prin citirea fiecărui buletin de vot.

(9) Fiecare buletin de vot citit şi consemnat în formular este aşezat de către preşedinte, ajutat de ceilalţi membri ai biroului electoral, într-un pachet separat pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidat independent.

(10) Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, precum şi pentru cele contestate se fac pachete separate.

(11) Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(12) În cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul în funcţie de părerea majorităţii membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

(13) Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ştampila „VOTAT”. Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(14) Rezultatul se consemnează în câte un tabel separat şi se încheie în două exemplare originale, câte un proces-verbal.

(15) Procesul-verbal cuprinde:

a) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente;

b) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente, care s-au prezentat la urne;

c) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;

d) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei: lit. d) ≥ lit. e) + lit. f) + lit. g) + lit. h);

e) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

f) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulelor:

– lit. f ) = suma voturilor valabil exprimate la lit. i);

– lit. f ) ≤ lit. b) + lit. c) – lit. g) – lit. h);

g) numărul de voturi nule;

h) numărul de voturi albe;

i) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare candidat;

j) numărul de voturi contestate;

k) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;

l) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării.

(16) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila acesteia.

(17) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral al secţiei de votare nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.

(18) Fiecare membru al biroului electoral al secţiei de votare are dreptul de a obţine o copie a procesului-verbal, semnată de către preşedintele secţiei de votare, sau de către locţiitorul acestuia, după caz, şi de către ceilalţi membri ai biroului.

(19) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni. Acestea se soluţionează pe loc de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

(20) Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Ele se formulează în scris în două exemplare, din care unul, semnat şi ştampilat de preşedinte, rămâne la contestator.

(21) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare hotărăşte, de îndată, asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

(22) Pentru fiecare tip de alegeri se întocmeşte câte un dosar care va cuprinde: două exemplare originale din procesul-verbal, contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ce ţin de acele alegeri, buletinele de vot nule şi cele contestate, formularele tipizate care au folosit la calculul rezultatelor. Dosarele, sigilate şi stampilate, se vor înainta biroului electoral de circumscripţie care funcţionează la nivelul imediat superior, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază militară şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din biroul electoral al secţiei de votare, candidaţii sau persoanele acreditate conform prezentului titlu.

Art. 46. – (1) Biroul electoral de circumscripţie centralizează informaţiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscripţie electorală, pentru fiecare tip de alegere.

(2) Biroul electoral de circumscripţie întocmeşte şi câte un proces-verbal pentru fiecare tip de alegere.

(3) Procesul-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripţie trebuie să cuprindă următoarele date şi informaţii:

a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, potrivit listelor electorale permanente, defalcat pe colegii uninominale;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, potrivit listelor electorale permanente, defalcat pe colegii uninominale;

c) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, potrivit listelor electorale suplimentare, defalcat pe colegii uninominale;

d) numărul total al voturilor valabil exprimate, defalcat pe colegii uninominale, cu menţionarea numărului de voturi exprimate în secţiile de votare;

e) numărul total al voturilor nule, defalcat pe colegii uninominale, cu menţiunea numărului de voturi exprimate în secţiile de votare;

f) numărul total al voturilor albe, defalcat pe colegii uninominale, cu menţionarea numărului de voturi exprimate în secţiile de votare;

g) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;

h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive.

(4) Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare în original, se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membrii ai biroului electoral de circumscripţie şi vor purta ştampila acestuia.

(5) Un exemplar al procesului-verbal, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie, se transmite organismului electoral care funcţionează la nivel superior, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, în vederea validării alegerilor.

(6) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la organismul electoral care funcţionează la nivel superior.

CAPITOLUL XI

Constatarea rezultatelor alegerilor

Art. 47. – (1) După primirea dosarelor prevăzute la art. 45, respectiv a proceselor-verbale şi dosarelor prevăzute la art. 46, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru candidaţii fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pentru fiecare candidat independent, în toate colegiile uninominale de pe raza teritorială a circumscripţiei electorale, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.

(2) După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor electorale, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, calculat după cum urmează:

a) pentru Camera Deputaţilor, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;

b) pentru Senat, 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;

c) pentru Camera Deputaţilor şi Senat, prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la lit. a) sau b);

d) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) şi b) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

(3) Pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la alin. (2) şi care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputaţilor se stabileşte un coeficient electoral la nivel naţional reprezentând numărul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat, pentru a determina acele organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care pot avea reprezentanţi în Camera Deputaţilor.

(4) Coeficientul electoral la nivel naţional se stabileşte prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate la nivel naţional pentru alegerea Camerei Deputaţilor la numărul de colegii uninominale constituite la nivel naţional pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Are dreptul la reprezentare organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care a obţinut cel puţin 10% din coeficientul electoral. Se declară ales acel reprezentant al organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(5) Rezultatul operaţiunilor prevăzute la alin. (2)–(4) se transmite de către Biroul Electoral Central, pe bază de proces-verbal, fiecăruia dintre birourile electorale de circumscripţie.

Art. 48. – (1) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de circumscripţie procedează la prima etapă de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscripţie electorală.

(2) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să asiste candidaţii şi persoanele acreditate.

(3) Biroul electoral de circumscripţie stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei electorale, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care întrunesc condiţia prevăzută la art. 47 alin. (2) şi pentru candidaţii independenţi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie electorală.

(4) Pentru fiecare competitor electoral se împarte numărul total de voturi valabil exprimate obţinut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidaţilor săi din colegiile uninominale de pe raza circumscripţiei electorale la coeficientul electoral, reţinându-se partea întreagă, nerotunjită, a câtului. Rezultatul obţinut reprezintă numărul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscripţie competitorului electoral la nivelul circumscripţiei electorale în prima etapă de repartizare a mandatelor. Candidaţilor independenţi li se atribuie câte un mandat de către biroul electoral de circumscripţie dacă au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

(5) Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de competitorii electorali ce întrunesc condiţia prevăzută la art. 47 alin. (2), precum şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel naţional.

(6) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga ţară, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală care întruneşte condiţia prevăzută la art. 47 alin. (2); numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscripţiilor electorale; câturile rezultate din împărţire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe ţară, pentru deputaţi şi, separat, pentru senatori; fiecărui competitor electoral care a întrunit condiţia prevăzută la art. 47 alin. (2) i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral pe ţară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţă politică sau alianţă electorală respectivă, rezultat din însumarea pe ţară a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale.

(7) Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:

a) pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală care întruneşte condiţia prevăzută la art. 47 alin. (2), se împarte numărul voturilor neutilizate şi al celor inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor pe ţară. Rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie electorală se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale. Datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi separat descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii electorale. Pentru fiecare circumscripţie electorală se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia electorală respectivă. Ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii electorale. În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii electorale în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor electorale din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată pe ţară se împarte la repartitorul circumscripţiei electorale de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia electorală respectivă. În continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe ţară. În situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice sau unei alianţe electorale ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea. Dacă numărul din lista ordonată pe ţara este mai mic decât repartitorul de circumscripţie electorală, se acordă un mandat;

b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală are cel mai mare număr de candidaţi, iar dacă şi astfel au rămas mandate nerepartizate pe circumscripţii electorale, circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie;

c) dacă după aplicarea prevederilor lit. a) şi b) au mai rămas mandate nedesfăşurate pe circumscripţii electorale, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.

(8) Alocarea pe colegii uninominale şi atribuirea de mandate candidaţilor se fac de către biroul electoral de circumscripţie, avându-se în vedere numai competitorii electorali care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 47 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.

(9) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaţilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator.

(10) Atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se face în două etape, la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul fiecărei circumscripţii electorale.

(11) În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaţilor care aparţin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2) şi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

(12) În cea de a doua etapă, de alocare pe colegii şi atribuire de mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie va întocmi, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, o listă ordonată cu toţi candidaţii cărora nu li s-au atribuit mandate în prima etapă, dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective, calculate până la a opta zecimală inclusiv.

(13) Dacă pentru un competitor electoral numărul de mandate atribuite potrivit prevederilor alin. (11) este mai mare sau egal cu numărul de mandate repartizate competitorului electoral respectiv în acea circumscripţie electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)–(7), acestuia nu i se va mai aloca niciun mandat în etapa a doua prevăzută la alin. (12), acesta reţinând mandatele atribuite potrivit prevederilor alin. (11).

(14) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numărul de mandate repartizat în acea circumscripţie electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)–(7), se scade numărul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin. (11), rezultatul reprezentând numărul de mandate de atribuit fiecărui competitor electoral la nivelul circumscripţiei electorale în cea de a doua etapă de atribuire şi alocare de mandate. Numărul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se alocă pentru candidaţii acestora în ordine descrescătoare în funcţie de clasarea în lista prevăzută la alin. (12). În cazul în care următorul candidat căruia urmează să i se atribuie mandat din lista ordonată prevăzută la alin. (12) aparţine unui competitor electoral care a epuizat numărul de mandate la care are dreptul în acea circumscripţie electorală sau dacă în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la următorul candidat din lista ordonată, până la atribuirea tuturor mandatelor.

(15) În cazul în care, în urma atribuirii de mandate în cele două etape potrivit prevederilor alin. (11)–(14), unuia sau mai multor competitori electorali care au întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) nu li s-a atribuit numărul de mandate la care au dreptul în acea circumscripţie electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)–(7), acestora li se vor atribui atâtea mandate până la concurenţa cu acest număr. Mandatele se alocă suplimentar candidaţilor competitorilor electorali respectivi cei mai bine plasaţi în lista ordonată prevăzută la alin. (12) cărora nu li s-a alocat mandat, în colegiul uninominal în care au candidat, prin creşterea corespunzătoare a numărului de mandate din circumscripţia electorală respectivă şi prin excepţie de la prevederile alin. (9).

(16) În caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, pentru ocuparea mandatului vacantat se organizează alegeri parţiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu. Alegerile se organizează doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai puţin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.

(17) Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător.

CAPITOLUL XII

Publicarea rezultatelor alegerilor

Art. 49. – (1) În fiecare circumscripţie electorală, biroul electoral de circumscripţie aduce la cunoştinţă publică rezultatele preliminare ale alegerilor cel puţin o dată la 24 de ore, înainte de a obţine procesele-verbale şi rezultatele votării de la toate birourile electorale care funcţionează la nivele inferioare nivelului său.

(2) După obţinerea rezultatelor votării de la toate birourile electorale care funcţionează la nivele inferioare nivelului său, organismul electoral responsabil de stabilirea rezultatelor alegerilor la nivelul circumscripţiei electorale aduce la cunoştinţă publică rezultatele finale ale alegerilor, în cazul în care contestaţiile prezentate lui sau instanţei de judecată nu afectează rezultatele alegerilor. Rezultatele finale ale alegerilor sunt stabilite după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârilor judecătoreşti prin care se soluţionează contestaţiile înaintate.

(3) Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presă şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util.

CAPITOLUL XIII

Contravenţii şi infracţiuni

Art. 50. – Constituie contravenţii, dacă acestea nu constituie infracţiuni, următoarele fapte:

a) înscrierea, cu bună-ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

b) semnarea listei de susţinători cu încălcarea dispoziţiilor legii;

c) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi sau la folosirea semnelor electorale;

d) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărţii de alegător sau neîntocmirea cărţii de alegător în termenele stabilite;

e) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

f) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite;

g) afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentului titlu;

h) acceptarea de către un cetăţean a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi, exceptând cazurile candidaţilor propuşi de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în condiţiile prezentului titlu;

i) refuzul de a se permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze în secţia de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot, în condiţiile prezentului titlu;

j) refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor sau al persoanelor acreditate să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale;

k) refuzul de a se primi şi înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu prevederile prezentului titlu;

l) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;

m) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea de alegător şi actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris;

n) întocmirea, de către birourile electorale ale secţiilor de votare, a proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentului titlu;

o) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale sau un candidat independent;

p) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

q) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri.

Art. 51. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 50 lit. c), f), g), h), k), o) şi q) se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei, cele de la lit. b), l) şi p), cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei, iar cele de la lit. a), d), e), i), j), m) şi n), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 50 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:

a) poliţişti, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. e), f), g), i), j), l), m) şi o);

b) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. a), f), h), n), o), p) şi q);

c) preşedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. b), c) şi h);

d) preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. i), k), o), p) şi q);

e) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. a), b), d) şi o).

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatǎ cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 52. – (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 53. – (1) Înscrierea, cu bună-ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 54. – (1) Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 55. – (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

(3) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele partidului respectiv.

Art. 56. – (1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 57. – (1) Utilizarea unei cărţi de alegător nule sau a unei cărţi de alegător false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 58. – (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 59. – (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 60. – Introducerea în uz şi folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor prezentului titlu, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 61. – Introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

CAPITOLUL XIV

Autoritatea Electorală Permanentă

Art. 62. – În scopul asigurării condiţiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispoziţiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum şi a condiţiilor corespunzătoare pentru buna desfăşurare a operaţiunilor electorale, funcţionează Autoritatea Electorală Permanentă.

Art. 63. – (1) Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică şi cu competenţă generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispoziţiilor legale privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter naţional sau local. Autoritatea Electorală Permanentă urmăreşte şi sprijină dotarea secţiilor de votare cu logistica necesară, precum şi realizarea operaţiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale.

(2) În înţelesul prezentului titlu, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoştinţă publică a zilei alegerilor şi se încheie odată cu comunicarea oficială a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoştinţă publică a zilei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat.

(4) Preşedintele este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor.

(5) Preşedintele este ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, unul numit de Preşedintele României, iar celălalt de primul-ministru.

(6) Preşedintele si vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic.

(7) Mandatul preşedintelui şi mandatele vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente sunt de câte 8 ani şi pot fi reînnoite o singură dată.

(8) Mandatul preşedintelui sau vicepreşedinţilor încetează în următoarele situaţii:

a) expirarea mandatului;

b) demisie;

c) revocare;

d) deces.

(9) Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit.

(10) Autoritatea Electorală Permanentă, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, îşi aprobă proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

(11) Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, preşedintele emite ordine.

(12) Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general numit de primul-ministru pe bază de concurs, în condiţiile legii.

(13) În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi stabilit prin ordin.

Art. 64. – (1) Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu de specialitate.

(2) Organizarea şi funcţionarea aparatului propriu al Autorităţii Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuţiile acestuia şi structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente. Personalul Autorităţii Electorale Permanente are acelaşi statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. La organizarea şi funcţionarea aparatului propriu nu se aplică prevederile art. XVI din titlul III al cărţii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înfiinţarea filialelor regionale, numărul de posturi, atribuţiile şi raporturile acestora cu Autoritatea Electorală Permanentă se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia.

(4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

Art. 65. – (1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuţii principale în intervalul dintre două perioade electorale:

a) elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfăşurării alegerilor, pe care le transmite spre însuşire Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale, şi urmăreşte modul de îndeplinire a propunerilor;

b) urmăreşte modul de stabilire a localurilor secţiilor de votare şi a sediilor birourilor electorale;

c) urmăreşte şi asigură realizarea din timp a dotărilor specifice secţiilor de votare: urne şi cabine tipizate, ştampile, tuşiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot şi altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;

d) urmăreşte modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eşalonate, din timp, a logisticii necesare desfăşurării procesului electoral;

e) elaborează sisteme de protecţie a secţiilor de votare, a buletinelor de vot şi a celorlalte documente şi materiale specifice perioadei electorale;

f) monitorizează şi controlează modul de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente şi de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum şi modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege şi de operare a acestora, la timp, în listele electorale;

g) urmăreşte modul de întocmire şi eliberare a cărţilor de alegător, în concordanţă cu listele electorale permanente;

h) urmăreşte şi controlează modul de asigurare a concordanţei dintre conţinutul listelor electorale permanente existente la primării şi exemplarul aflat la judecătorii;

i) asigură, în limita competenţelor sale, aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaborează studii şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului electoral, pe care le dă publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate;

k) prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, pentru Preşedintele României şi pentru autorităţile administraţiei publice locale sau a unui referendum naţional, un raport asupra organizării şi desfăşurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfăşurare a acestuia, abaterile şi neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate şi rezultatul consultării. Raportul se dă publicităţii sub forma unei Cărţi Albe;

l) elaborează materiale şi programe de informare şi instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra respectării deontologiei electorale şi asigură popularizarea acestora;

m) elaborează programe specifice de instruire în materie electorală, pentru primarii şi secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizează desfăşurarea acestor programe, împreună cu Institutul Naţional de Administraţie şi cu filialele regionale;

n) elaborează programe şi stabileşte reguli unitare privind exercitarea votului de către persoanele neştiutoare de carte sau cu handicap şi asigură popularizarea acestora;

o) elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;

p) întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Naţional de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor şi constatarea rezultatelor alegerilor;

q) sprijină constituirea bazei materiale specifice sistemului informaţional la nivel naţional, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizează licitaţii în vederea selecţionării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;

s) elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale;

ş) elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor;

t) elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă legislativă;

ţ) prezintă Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor; hotărârea se aprobă în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei alegerilor;

u) certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecţionate în urma licitaţiei organizate potrivit prevederilor legale în vigoare şi le pune la dispoziţie partidelor înscrise în competiţia electorală, la cererea acestora;

v) ţine evidenţa comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale şi face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare şi desfăşurare a noilor alegeri;

x) sprijină organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale.

(2) Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activităţii sale.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri şi instrucţiuni, care se semnează de preşedinte şi se contrasemnează de vicepreşedinţi. Hotărârile Autorităţii Electorale Permanente se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru toate organismele şi autorităţile cu atribuţii electorale.

CAPITOLUL XV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 66. – (1) Birourile şi oficiile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lor şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(2) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.

Art. 67. – (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul şi dotarea Biroului Electoral Central şi ale biroului electoral de circumscripţie a românilor din străinătate se asigură de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripţie, de către prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti, iar ale oficiilor electorale, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecţii.

(3) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezentul titlu sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 68. – (1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii necesari, iar Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, personalul tehnic auxiliar necesar.

(2) Pe perioada cât funcţionează birourile şi oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului. Preşedinţii birourilor electorale, locţiitorii acestora şi membrii primesc indemnizaţia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.

Art. 69. – (1) În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare, al listei susţinătorilor, al listei membrilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, al ştampilei birourilor electorale şi al ştampilei cu menţiunea „VOTAT”, al timbrului autocolant, precum şi al certificatului doveditor al alegerii deputaţilor şi senatorilor. De asemenea, Guvernul stabileşte, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, la propunerea Institutului Naţional de Statistică, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării.

(2) Guvernul stabileşte prin hotărâre durata şi condiţiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, a celor contestate, precum şi a celor neîntrebuinţate, a ştampilelor şi a celorlalte materiale utilizate în procesul electoral.

Art. 70. – (1) Judecarea de către instanţe a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror alte cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentului titlu, nu există cale de atac.

Art. 71. – (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezentul titlu, se calculează din ziua când încep să curgă, care este luată în calcul, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare, până la ora 24,00 a zilei respective.

(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele judecătoreşti trebuie să asigure permanenţa activităţii în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instanţele de judecată asigură permanenţa activităţii.

Art. 72. – Prevederile prezentului titlu referitoare la utilizarea cărţilor de alegător se aplică începând cu alegerile parlamentare din anul 2012.

Art. 73. – (1) Prevederile prezentului titlu referitoare la Registrul electoral naţional se aplică începând cu alegerile parlamentare din 2012.

(2) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente, în două exemplare. Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor. Termenul de punere la dispoziţia primarilor a listelor electorale permanente de către Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor este de 45 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor.

(3) În termen de 10 zile de la primirea listelor electorale permanente, potrivit prevederilor alin. (2), primarul este obligat sa pună la dispoziţia partidelor politice, a alianţelor politice şi a alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente.

(4) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pune la dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(5) Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.

(6) Prevederile art. 26 se aplică în mod corespunzător.

Art. 74. – Prezentul titlu intră în vigoare la 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 75. – (1) Guvernul asigură Autorităţii Electorale Permanente sediul şi mijloacele materiale şi financiare necesare bunei funcţionări. În acest sens, va prevedea în proiectul bugetului de stat sumele necesare pentru activitatea Autorităţii Electorale Permanente.

(2) Guvernul aprobă în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor bugetul perioadei electorale.

Art. 76. – Pe data intrării în vigoare a prezentului titlu se abrogă Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

TITLUL II

Modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale

Art. 77. – Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatele (1), (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale – consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene.

(2) Consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

……………………….

(4) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

(5) Vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.”

2. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, a primarului, precum şi a preşedintelui consiliului judeţean fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.”

3. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. – (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri, primari sau preşedinţi ai consiliilor judeţene cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată.”

4. La articolul 6, alineatele (1), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 6. – (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene se propun de partidele politice sau de alianţele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 7, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

………………………

(5) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean.

(6) O persoană poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de consilier local ori de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean.”

5. La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru alegerea consiliilor judeţene, a preşedintelui consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului.”

6. La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. – (1) La aceeaşi secţie de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean, pentru primar şi pentru preşedintele consiliului judeţean.”

7. La articolul 24, alineatul (14) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(14) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către preşedintele biroului electoral, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţi, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcţia de primar, precum şi candidatul pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean. În cazul biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală pentru consiliul judeţean sau pentru preşedintele acestuia, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti. Dacă numărul total de reprezentanţi comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operaţiunea de desemnare a reprezentanţilor se repetă până la ocuparea tuturor locurilor. La această fază participă numai partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au propus mai mulţi reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. Un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi în biroul electoral al aceleiaşi circumscripţii.”

8. La articolul 25 alineatul (1), litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„j) biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, totalizează voturile exprimate pentru consiliul judeţean, pentru preşedintele consiliului judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, şi stabileşte rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor, respectiv preşedintelui consiliului judeţean şi primarului general al municipiului Bucureşti, certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, procesele-verbale şi celelalte documente privind rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 99 alin. (5), în vederea validării mandatelor;”.

9. La articolul 29, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectivă, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean şi pentru preşedintele consiliului judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti;”.

10. La articolul 32, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Prevederile art. 24 se aplică şi în cazul în care se organizează alegeri pentru consiliul judeţean şi/sau pentru preşedintele consiliului judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi/sau pentru primarul general al municipiului Bucureşti.”

11. La articolul 37 alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă;”.

12. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 44. – Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni, pentru primari şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.”

13. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 47. – Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot propune câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, un candidat pentru funcţia de primar şi un candidat pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean.”

14. La articolul 48, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti. Candidaţii independenţi pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean trebuie să prezinte o listă de susţinători, care să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 3.000.”

15. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 54. – Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene.”

16. La articolul 55, alineatele (5), (8), (9) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Pentru alegerea primarului şi a preşedintelui consiliului judeţean se imprimă în patrulaterele buletinului de vot, în afara elementelor prevăzute la alin. (3), numele şi prenumele candidatului.

…………………………………………………………………………………….

(8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri, pentru primari, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene se procedează astfel:

a) în prima etapă, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia;

b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti.

(9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripţiile electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, inclusiv pentru circumscripţia electorală judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) şi b) este valabilă şi în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului şi a preşedintelui consiliului judeţean.

(10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii independenţi la funcţia de primar şi cea de preşedinte al consiliului judeţean, se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceştia sunt înscrişi în ordinea înregistrării candidaturilor.”

17. La articolul 89, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Rezultatul votului se consemnează în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean. Tabelele se întocmesc de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să întocmească şi ei un tabel. Pentru municipiul Bucureşti se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti.

(5) În tabelele prevăzute la alin. (4) se înscriu numărul total al votanţilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, de preşedinte al consiliului judeţean, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare.”

18. La articolul 90, alineatul (1) şi litera f) a alineatului (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 90. – (1) După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, precum şi pentru preşedintele consiliului judeţean câte un proces-verbal, în două exemplare.

…………………………………………….

f) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar şi, după caz, la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean;”.

19. La articolul 92, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 92. – (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează, se transportă cu pază militară şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte.”

20. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 95. – Alegerile pentru consilieri, pentru primari şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.”

21. După articolul 97 se introduce un nou articol, articolul 971, cu următorul cuprins:

„Art. 971 – (1) Pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie judeţeană.

(2) Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean candidatul care a întrunit cel mai mare numărul de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin.

(3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa numai candidaţii care se află în această situaţie.”

22. La articolul 99, alineatul (1), literele f) şi h) ale alineatului (2) şi alineatul (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 99. – (1) Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti încheie separat câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru primar, respectiv pentru consiliul judeţean şi pentru preşedintele consiliului judeţean, precum şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.

………………………………………………

f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, de preşedinte al consiliului judeţean, respectiv de primar general al municipiului Bucureşti;

……………………………………………………………………….

h) numele şi prenumele primarului, preşedintelui consiliului judeţean, respectiv ale primarului general al municipiului Bucureşti ales şi partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care l-a propus ori menţiunea de candidat independent;

………………………………………………………………………

(5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată. Pentru primar şi pentru preşedintele consiliului judeţean, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria sau, după caz, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată.”

23. La articolul 100, alineatul (1) şi litera f) a alineatului (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 100. – (1) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 99 alin. (5) şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar, pentru preşedintele consiliului judeţean şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.

………………………………………………………………………

f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii pentru funcţia de primar şi de cei pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, grupate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi;”.

24. După articolul 100 se introduce un nou articol, articolul 1001, cu următorul cuprins:

„Art. 1001. – Candidatul care a fost ales în funcţia de preşedinte al consiliului judeţean face parte din acesta, are drept de vot şi conduce şedinţele consiliului judeţean, conform prevederilor legale.”

TITLUL III

Modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

Art. 78. – Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.”

2. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 25. – Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.”

3. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. – (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului judeţean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condiţiile legii.

(2) Consiliul local sau consiliul judeţean, primarul, precum şi preşedintele consiliului judeţean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, încheie mandatul precedentei autorităţi a administraţiei publice locale.

(3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul sau preşedintele consiliului judeţean, aleşi în urma organizării unor noi unităţi administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari sau de preşedinţi ai consiliilor judeţene, îşi exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.”

4. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 88. – (1) Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează:

Numărul locuitorilor judeţului

Numărul consilierilor

– până la 350.000

30

– între 350.001–500.000

32

– între 500.001–650.000

34

– peste 650.000

36

(2) Consiliul judeţean ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu preşedintele consiliului judeţean, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia.”

5. La articolul 91 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, 2 vicepreşedinţi;”.

6. La articolul 101, alineatele (1), (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 101. – (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi 2 vicepreşedinţi.

(2) Vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.

(3) Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean.”

7. La articolul 102, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.”

8. După articolul 102 se introduce un nou articol, articolul 1021, cu următorul cuprins:

„Art. 1021. – Preşedintelui consiliului judeţean i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 69, 70, art. 71 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 72.”

9. La articolul 108, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 108. – (1) Vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean.”

10. La articolul 108, alineatul (2) se abrogă.

TITLUL IV

Modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Art. 79. – Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată.

(3) Viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată.”

2. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. – Primarul şi preşedintele consiliului judeţean îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle ce le revin pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleşi.”

3. La articolul 18, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 18. – (1) Vicepreşedinţii consiliului judeţean, precum şi viceprimarii intră în exercitarea mandatului după declararea lor ca legal aleşi, potrivit Legii nr. 215/2001, republicată.

……………………………………………………………………..

(3) Încetarea mandatului de consilier, în condiţiile art. 9 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeaşi dată, şi a mandatului de vicepreşedinte al consiliului judeţean.

(4) Mandatul de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată.”

Art. 80. – Titlurile II, III şi IV din prezenta lege intră în vigoare la data începerii procedurilor prevăzute de lege pentru primele alegeri locale organizate după publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 81. – La data intrării în vigoare a titlurilor II, III şi IV din prezenta lege orice dispoziţie contrară se abrogă.

Art. 82. – Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 13 martie 2008.

Nr. 35.

ANEXĂ

la titlul I

Denumirea şi numerotarea circumscripţiilor electorale

Numărul circumscripţiei electorale

Delimitarea teritorială a circumscripţiei electorale

Circumscripţia electorală nr. 1

judeţul Alba

Circumscripţia electorală nr. 2

judeţul Arad

Circumscripţia electorală nr. 3

judeţul Argeş

Circumscripţia electorală nr. 4

judeţul Bacău

Circumscripţia electorală nr. 5

judeţul Bihor

Circumscripţia electorală nr. 6

judeţul Bistriţa-Năsăud

Circumscripţia electorală nr. 7

judeţul Botoşani

Circumscripţia electorală nr. 8

judeţul Braşov

Circumscripţia electorală nr. 9

judeţul Brăila

Circumscripţia electorală nr. 10

judeţul Buzău

Circumscripţia electorală nr. 11

judeţul Caraş-Severin

Circumscripţia electorală nr. 12

judeţul Călăraşi

Circumscripţia electorală nr. 13

judeţul Cluj

Circumscripţia electorală nr. 14

judeţul Constanţa

Circumscripţia electorală nr. 15

judeţul Covasna

Circumscripţia electorală nr. 16

judeţul Dâmboviţa

Circumscripţia electorală nr. 17

judeţul Dolj

Circumscripţia electorală nr. 18

judeţul Galaţi

Circumscripţia electorală nr. 19

judeţul Giurgiu

Circumscripţia electorală nr. 20

judeţul Gorj

Circumscripţia electorală nr. 21

judeţul Harghita

Circumscripţia electorală nr. 22

judeţul Hunedoara

Circumscripţia electorală nr. 23

judeţul Ialomiţa

Circumscripţia electorală nr. 24

judeţul Iaşi

Circumscripţia electorală nr. 25

judeţul Ilfov

Circumscripţia electorală nr. 26

judeţul Maramureş

Circumscripţia electorală nr. 27

judeţul Mehedinţi

Circumscripţia electorală nr. 28

judeţul Mureş

Circumscripţia electorală nr. 29

judeţul Neamţ

Circumscripţia electorală nr. 30

judeţul Olt

Circumscripţia electorală nr. 31

judeţul Prahova

Circumscripţia electorală nr. 32

judeţul Satu Mare

Circumscripţia electorală nr. 33

judeţul Sălaj

Circumscripţia electorală nr. 34

judeţul Sibiu

Circumscripţia electorală nr. 35

judeţul Suceava

Circumscripţia electorală nr. 36

judeţul Teleorman

Circumscripţia electorală nr. 37

judeţul Timiş

Circumscripţia electorală nr. 38

judeţul Tulcea

Circumscripţia electorală nr. 39

judeţul Vaslui

Circumscripţia electorală nr. 40

judeţul Vâlcea

Circumscripţia electorală nr. 41

judeţul Vrancea

Circumscripţia electorală nr. 42

municipiul Bucureşti

Circumscripţia electorală nr. 43

Circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara ţării

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Câteva zeci de persoane, printre care s-au numărat Ion Iliescu, regizorul Şerban Marinescu şi actriţa Florina Cercel, au venit să îi aducă un ultim omagiu criticului de teatru Michaela Tonitza Iordache, luni, la Sala Lahovary a Teatrului Ţăndărică din Bucureşti.

Trupul neînsufleţit al Michaelei Tonitza Iordache a fost depus în foaierul Teatrului Ţăndărică din Bucureşti. În timp ce apropiaţii îi aduceau un ultim omagiu acesteia, pe fundal se auzeau melodiile cântate de soţul său, regretatul actor Ştefan Iordache.

“Michaela şi Ştefan (Iordache, n.r.) au fost părinţii mei spirituali”, a declarat Şerban Marinescu. “Ei au fost prietenii mei cei mai apropiaţi şi, din punctul meu de vedere, cu ei a murit o parte din mine”, a adăugat regizorul filmului “Cel mai iubit dintre pământeni”.

Când a fost rugat să comenteze povestea de dragoste dintre Michaela şi Ştefan Iordache, acesta a spus: “Acesta este un lucru care m-a necăjit în ultima vreme, pentru că presa tabloidizează lucruri care nu pot fi tabloidizate”. “Pentru că (ei, n.r.) nu au nicio legătură cu oamenii ăştia. (Aceste lucruri, n.r.) ţin de o anumită demnitate pe care Michaela a avut-o şi care este rară în ziua de azi”, a declarat Marinescu.

“Era o dragoste profundă şi specială, nescrisă încă şi imposibil de scris sau de făcut poveste după ea, pentru că era puternică şi unică”, a mai spus regizorul, referitor la relaţia dintre cei doi. Acesta a adăugat că Michaela Iordache a fost primul beneficiar român al unei burse Herder, la care a fost propusă de către Tudor Arghezi, dar şi că aceasta a fost prima persoană care a dramatizat romanul “Maestrul şi Margareta”, de Mihail Bulgakov.

“Michaela s-a grăbit, Michaela şi-a dorit, prin acel sfâşietor «Aşteaptă-mă!», scris pe coroana pe care a trimis-o atunci când s-a prăpădit idolul vieţii ei; şi noi ştiam cu toţii că ea se pregătea să plece. Oricât am insistat, oricât am încercat să o încurajăm, ea era cea care avea dreptate”, a declarat actriţa Florina Cercel.

“Ea şi-a dăruit viaţa lui Ştefan Iordache. Ea a creat un mare actor, un astru care strălucea în lumina reflectoarelor”, a mai spus actriţa, care a adăugat că întreaga breaslă aştepta şi credea în aprecierile Michaelei Tonitza Iordache, din poziţia de teatrolog.

Ion Iliescu a declarat, de asemenea, că Michaela Tonitza Iordache, care a murit sâmbătă, a ştiut mereu să fie, “cu multă discreţie”, sprijinul moral al soţului său.

“Pe amândoi i-am cunoscut. Am fost la ei acasă”, a mărturisit Ion Iliescu, descriindu-i pe Michaela şi Ştefan Iordache ca fiind “oameni de mare calitate, dedicaţi teatrului”.

De asemenea, Iliescu şi-a amintit de cei doi ca fiind “foarte bune gazde” şi “foarte buni prieteni”. “I-am iubit şi mi-a făcut plăcere să fiu în preajma lor”, a precizat Iliescu.

El a mai spus că decesul Michaelei Tonitza Iordache vine şi în urma unei boli, dar şi în urma suferinţei sufleteşti după moartea soţului său, în septembrie 2008. “Sufletul îi era greu”, a spus Iliescu, descriindu-i pe Michaela şi Ştefan Iordache ca pe un “cuplu sudat”.

Cât despre dispariţia treptată a marilor actori români, Iliescu a spus că şi tinerii sunt remarcabili, dar nu sunt prezentaţi destul de către televiziuni.

Printre persoanele care au venit, luni, să îi aducă un ultim omagiu Michaelei Tonitza Iordache, la Sala Lahovary a Teatrului Ţăndărică din Bucureşti, s-au numărat şi regizorii Dan Piţa, Alexa Visarion şi Laurenţiu Damian, actorii Mircea Albulescu, Marius Stănescu şi Mihai Dinvale, Nicu Alifantis şi Nelu Ploişteanu, dar şi Dana Safta, cea care i-a fost medic lui Ştefan Iordache.

Trupul Michaelei Tonitza Iordache va fi incinerat luni, iar după 40 de zile, familia sa îi va depune cenuşa la Gruiu, unde a fost înmormântat şi soţul acesteia.

Michaela Tonitza Iordache s-a stins din viaţă sâmbătă dimineaţă, la Spitalul Elias din Capitală, după ce s-a aflat în comă o săptămână.

Născută la 9 noiembrie 1942, Michaela Tonitza Iordache şi-a început activitatea didactică în cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” din Bucureşti, în anul 1967. După 1978 a lucrat ca director artistic şi secretar literar la Teatrul Mic şi Teatrul “Ion Creangă”, pentru ca, între 1986 şi 1999 să fie director al Teatrului Ţăndărică din Bucureşti.

Michaela Tonitza Iordache a desfăşurat, de asemenea, o bogată activitate literară, remarcându-se prin dramatizarea unor texte precum: “Maestrul şi Margareta”, după Mihail Bulgakov, “Evreul Süss”, după Leon Feuchwanger, “Patul lui Procust”, după Camil Petrescu, “Clipa”, după Dinu Săraru, “Un om de afaceri”, după Shalom Alehem, “Adunarea Păsărilor”, după Farrin Udin Attar, “Lolita”, după Vladimir Nabokov, “Oblomov”, după I. A. Goncearov.

Pe lângă studiile apărute în volume colective şi în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, Michaela Tonitza Iordache a publicat următoarele titluri: “Arta teatrului” (coautor George Banu, Editura Nemira, Bucureşti, 2004), “Despre joc” (Editura Junimea, Iaşi, 1980), “Eliza Petrăchescu” (Editura Meridiane, Bucureşti, 1981).

Începând din 1999 s-a dedicat exclusiv profesiei de formator al viitorilor teatrologi, devenind şeful Catedrei de Teatrologie din cadrul Facultăţii de Teatru a UNATC. “I.L. Caragiale” din Bucureşti.

A fost vicepreşedinte al Filialei române a Uniunii Internaţionale a Marionetiştilor – UNIMA şi membru al Secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru – AICT.

Michaela Tonitza Iordache a fost căsătorită, din 1970, cu regretatul actor Ştefan Iordache, care s-a stins din viaţă pe 14 septembrie 2008, la vârsta de 67 de ani, din cauza unei leucemii.

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Ion Iliescu a declarat, luni, că Michaela Tonitza Iordache, care a murit sâmbătă, a ştiut mereu să fie, “cu multă discreţie”, sprijinul moral al soţului său, regretatul actor Ştefan Iordache.

“Pe amândoi i-am cunoscut. Am fost la ei acasă”, a mărturisit Ion Iliescu, descriindu-i pe Michaela şi Ştefan Iordache ca fiind “oameni de mare calitate, dedicaţi teatrului”.

De asemenea, Iliescu şi-a amintit de cei doi ca fiind “foarte bune gazde” şi “foarte buni prieteni”. “I-am iubit şi mi-a făcut plăcere să fiu în preajma lor”, a precizat Iliescu.

El a mai spus că decesul Michaelei Tonitza Iordache vine şi în urma unei boli, dar şi în urma suferinţei sufleteşti după moartea soţului său, în septembrie 2008. “Sufletul îi era greu”, a spus Iliescu, descriindu-i pe Michaela şi Ştefan Iordache ca pe un “cuplu sudat”.

Cât despre dispariţia treptată a marilor actori români, Iliescu a spus că şi tinerii sunt remarcabili, dar nu sunt prezentaţi destul de către televiziuni.

Câteva zeci de persoane au venit, luni, să îi aducă un ultim omagiu Michaelei Tonitza Iordache, la Sala Lahovary a Teatrului Ţăndărică din Bucureşti. Printre acestea s-au numărat regizorii Dan Piţa, Alexa Visarion şi Laurenţiu Damian, actorii Florina Cercel, Mircea Albulescu, Marius Stănescu şi Mihai Dinvale, Nicu Alifantis şi Nelu Ploişteanu, dar şi Dana Safta, cea care i-a fost medic lui Ştefan Iordache.

Trupul Michaelei Tonitza Iordache va fi incinerat luni, iar după 40 de zile, familia sa îi va depune cenuşa la Gruiu, unde a fost înmormântat şi soţul acesteia.

Michaela Tonitza Iordache s-a stins din viaţă sâmbătă dimineaţă, la Spitalul Elias din Capitală, după ce s-a aflat în comă o săptămână.

Născută la 9 noiembrie 1942, Michaela Tonitza Iordache şi-a început activitatea didactică în cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” din Bucureşti, în anul 1967. După 1978 a lucrat ca director artistic şi secretar literar la Teatrul Mic şi Teatrul “Ion Creangă”, pentru ca, între 1986 şi 1999 să fie director al Teatrului Ţăndărică din Bucureşti.

Michaela Tonitza Iordache a desfăşurat, de asemenea, o bogată activitate literară, remarcându-se prin dramatizarea unor texte precum: “Maestrul şi Margareta”, după Mihail Bulgakov, “Evreul Süss”, după Leon Feuchwanger, “Patul lui Procust”, după Camil Petrescu, “Clipa”, după Dinu Săraru, “Un om de afaceri”, după Shalom Alehem, “Adunarea Păsărilor”, după Farrin Udin Attar, “Lolita”, după Vladimir Nabokov, “Oblomov”, după I. A. Goncearov.

Pe lângă studiile apărute în volume colective şi în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, Michaela Tonitza Iordache a publicat următoarele titluri: “Arta teatrului” (coautor George Banu, Editura Nemira, Bucureşti, 2004), “Despre joc” (Editura Junimea, Iaşi, 1980), “Eliza Petrăchescu” (Editura Meridiane, Bucureşti, 1981).

Începând din 1999 s-a dedicat exclusiv profesiei de formator al viitorilor teatrologi, devenind şeful Catedrei de Teatrologie din cadrul Facultăţii de Teatru a UNATC. “I.L. Caragiale” din Bucureşti.

A fost vicepreşedinte al Filialei române a Uniunii Internaţionale a Marionetiştilor – UNIMA şi membru al Secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru – AICT.

Michaela Tonitza Iordache a fost căsătorită, din 1970, cu regretatul actor Ştefan Iordache, care s-a stins din viaţă pe 14 septembrie 2008, la vârsta de 67 de ani, din cauza unei leucemii.

Povestile de tabloid din 02.03.2010 va prezinta ce barbati prefera femeile,o idila de Dorobanti(ultimele cuceriri facute de noua “diva” in devenire Belba),cum se mentine in forma la 80 de ani Ion Iliescu si inedit, Mihaela Radulescu cantand.

Ion Iliescu,guru-ul si fondatorul PSD sau pentru cunoscatori “Bunicuta”,implineste maine 3 martie 2010 80 de primaveri.La cei 80 de ani ai sai,Ion Iliescu pare a avea inca “multa putere de munca”.Echipa “Liberal Promoter” ii ureaza “La multi ani!”,multa sanatate si ………inca vreo 80 de primaveri!

Radu Mazare a afirmat ca renunta sa candideze si ca il sustine pe Victor Ponta,iar in discursul sau de acum 5 minute(14:24) Miron Mitrea a anuntat si el ca renunta la candidatura si ofera toate voturile sale lui Victor Ponta.Cum se pare ca Victor Ponta sta si in gratiile d-lui Ion Iliescu ne asteptam ca in final va deveni presedintele PSD.Mircea Geoana inca se afla in joc.Show must go on,asteptam rezultatele finale.

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat, marţi, referindu-se la dezbaterile privind “atacurile energetice” la adresa lui Mircea Geoană, că intelectualii cu formaţie solidă nu se lasă antrenaţi în “fleacuri din astea”.

Întrebat ce părere are despre declaraţiile privind “atacurile energetice” la adresa liderului PSD, Mircea Geoană, Ion Iliescu a răspuns: Nu ştiu ce le-o fi trebuit”.

“Cred că intelectualii cu formaţie solidă nu se lasă antrenaţi în flacuri din astea”, a adăugat preşedintele de onoare al PSD, la sosirea la sediul partidului.

La rândul său, vicepreşedintele Cristian Diaconescu a declarat, la sosirea la sediul partidului, că aceste discuţii nu au niciun fel de legătură cu ceea ce trebuie să facă social-democraţii în acest moment în interiorul partidului. Diaconescu a adăugat că, în plus, este un domeniu la care el nu se pricepe.

De asemenea, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a apreciat, răspunzând unei întrebări, că în general se exagerează când se discută despre astfel de subiecte.

“Mi se pare că riscăm să ducem o discuţie de analiză a alegerilor într-o zonă ezoterică, din care nu putem să înţelegem ce s-a întâmplat la alegeri”, a adăugat Năstase.

Întrebat dacă este de părere că astfel de discuţii afectează imaginea lui Mircea Geoană, Năstase a replicat că îi este foarte greu să se pronunţe şi că numai nişte analize sociologice ar putea să ofere un răspuns în acest sens.

Soţia liderului PSD, Mihaela Geoană, a declarat, sâmbătă seară, la Antena 3, că soţul său a fost supus unor “atacuri energetice” la dezbaterea finală din campania prezidenţială şi că şi ea a simţit aceste influenţe.

Cu o seară în urmă, la acelaşi post de televiziune, Mircea Geoană negase că s-ar fi simţit fără energie la dezbaterea televizată din turul al doilea al prezidenţialelor, apreciind că acestea ar fi scuze puerile, însă afirmase că Traian Băsescu apelează la ajutorul unor persoane care au capacităţi paranormale şi care au fost în sală în timpul dezbaterii respective.

Coordonatorul campaniei electorale a PSD pentru prezidenţiale, Viorel Hrebenciuc, afirma, după scrutin, referindu-se la dezbaterea finală Băsescu – Geoană, că Traian Băsescu este în formă maximă în ziua de joi, pentru că este ziua flăcării violet, iar cei ce se ocupă de ezoterie ştiu acest lucru. El a invocat faptul că la dezbatere, care a avut loc într-o zi de joi, şi Băsescu şi lideri ai PDL purtau haine violet.

În replică, preşedintele Traian Băsescu a declarat că ce nu ştie Viorel Hrebenciuc este că movul e culoarea anului.

La rândul său, după dezbaterea televizată, la care a primit cadou de la Mircea Geoană două cărţi, preşedintele Traian Băsescu a declarat că a trimis “cât mai departe” de el cele două volume, deoarece are “micile” lui superstiţii.

“Nu le-am dus nici acasă, nici în birou nu le-am ţinut. Am şi eu micile mele superstiţii”, a declarat Traian Băsescu.

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat, luni, că referirile din PSD privitoare la “flacăra violet” şi la “atacurile energetice” din campanie asupra liderului Mircea Geoană reprezintă o întoarcere la Nostradamus, el subliniind că acum se trăieşte în secolul XXI.

Întrebat cum comentează referirile din ultima vreme la “flacăra violet” şi la “atacurile energetice” desfăşurate împotriva lui Mircea Geoană şi a familiei sale, în campania electorală, Iliescu a răspuns: “Ne întoarcem la Nostradamus? Suntem în secolul XXI!”.

Senatorul PSD Miron Mitrea a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că Mircea Geoană ar trebui să părăsească funcţiile de preşedinte al PSD şi al Senatului, în condiţiile în care îşi motivează, în mod “ridicol şi penibil”, acţiunile prin “atacuri energetice” la adresa sa şi a familiei sale.

Şi alţi social-democraţi au criticat declaraţiile privind atacurile energetice sau au evitat să se pronunţe asupra acestora.

Crin Antonescu: “Am votat pentru un lucru pe care îl aştept de 5 ani”

Mircea Geoană a votat duminică, la liceul Jean Monet din Bucuresti, unde a venit însoţit de soţia şi fiica sa.

Ion Iliescu nu a votat la referendum “pentru că orice modificare trebuie trecută prin Parlament”, a explicat fostul preşedinte.

Premierul demis, Emil Boc a votat la Cluj, unde a optat pentru “un parlament de bun-simţ” şi “pentru un preşedinte care să fie capabil să redea România românilor”!

Ion Iliescu afirma ca oricare dintre Mircea Geoana,Crin Antonescu sau Sorin Oprescu,daca vor castiga alegerile,va fi mai bun decat Basescu.

Declaratia lui Ludovic Orban privind decizia lui Traian Basescu de a-l desemna pe Liviu negoita:
“Decizia de astazi alui Traian Basescu ne face sa intelegem foarte clar din acest moment,ca Traian Basescu impreuna cu camarila portocalie premediteaza fraudarea alegerilor in Romania.Traian Basescu isi bate joc de romani,isi bate joc de democratia din Romania,isi bate joc de Constitutie si s-a transformat din presedinte jucator in presedinte trisor.Ii chemam pe toti romanii care tin la aceasta tara,pe 22 noiembrie,sa vina la vot si sa ne ajute sa scapam de aceastav calamitate de pe capul Romaniei.Astazi din nou chiriasul de la Cotroceni a demonstrat romanilor ca nu intelege problemele oamenilor,ca nu-i pasa de modul in care traiesc romanii ei si a decis continuarea si agravarea crizei politice in aceeasi zi in care FMI a anuntat ca nu mai intentioneaza sa elibereze transa a doua,in aceeasi zi in care evident pentru oricine ca Romania are nevoie de un Guvern legitim care sa rezolve problemele romanilor.”